Audierea lui Eugen Cristescu la proces

Eugen Cristescu - Domnule Presedinte,in virtutea legii de organizare a serviciului pe care l-am condus,eu sunt obligat,chiar dupa plecare din serviciu,sa cer autorizatie autoriratilor superioare,care conduce astazi acest serviciu,pentru a face depozitii,chiar in fata instantelor judiciare,cu privire la problemele serviciului in care am lucrat.De aceea,va rog ca, in puterea discretionara pe care dumneavoastra o aveti,sa-mi dati dumneavoastra aceasta autorizatie.

Presedintele - Va dam autorizatia.

Eugen Cristescu - Acolo unde va fi nevoie de orice lamuriri,pentru ca am condus serviciul tehnic de specialitate,va rog sa-mi dati posibilitatea sa dau explicatiile necesare.

Presedintele - In ce calitate ati lucrat si colaborat cu serviciul secret german ?

Eugen Cristescu - Domnule Presedinte,in Romania au existat mai multe servicii secrete.Dupa informatile si verificarile mele au existat 14 servici secrete de informatii germane in Romania,dintre care doua au fost autorizate si recunoscute de statul roman,si anume Abwehr-ul,adica serviciul de informatii pur al armatei germane si mai tarziu,in ultimile luni inainte de incheierea armistitiului,atasatul de politie Richter.In afara de aceste doua servicii,conform uzantelor diplomatice,era permis functionarea unui servici de informatie personala a ambasadorului german,asa cum au toti ambasadorii din toate tarile.In afara de acestea,au mai existat opt servicii clandestine,care au lucrat aici,s-au suprapu,rapoartele lor erau trimise la Berlin,acolo informatlile se puneau cap la cap,apoi o parte dintre ele se intorceau inapoi,pentru a fi verificate de Abwehr-ul german si de Serviciul Secret Roman.Eu am colaborat cu Abwehr-ul german.Il rog pe domnul Maresal sa-si aminteasca de primele zile ale lunii septembrie,cand a venit la domnia sa amiralul Canaris si a intervenit in favoarea lui Mihai Moruzov,dezvaluindui ca exista colaborare intre Abwehr si Serviciul Secret Roman.

Maresalul Ion Antonescu - Este exact.

Eugen Cristescu - Amiralul Canaris acerut atunci ca domnul Maresal sa autprizeze mai departe aceasta colaborare.Eu am venit la sefia Servicului Secret Roman la data de 15 noiembrie 1940.Fusesem pana atunci functionar,de la slujbas de birou,pana la gradul de director si director general.14ani in siguranta si sase ani in Ministerul de Interne.Am fost luat din functia de director al personalului di Ministerul de Interne si,fiindca eram specializat si facusem studii in strainatate,fiindca eram membru in Comisia Internationala de Politie Criminala si avusesem o vasta experienta in aceasta meserie,si fiindca eram un om liber independent,care nu facuse politica,domnul Maresal ma ales dintre toti acei cu aceasta specialitate si m-a insarcinat cu conducerea acestui serviciu.Colonelul Rodel mi-a cerut sa colaboram.Am spus ca nu pot face o colaborare cu un serviciu strain,fara aprobarea sefului de Stat. Dupa o luna de la preluarea conducerii acestui serviciu,colonelul Rodel seful Abwehr-ului venise oficial in tara noastra,facand parte din misiunea militara germana.M-am dus la domnul Maresal,care a autorizat acest lucru.Mai mentionez ca Gestapoul german era inca din 1934 la noi in tara,serviciu clandestin,si pentru ca in actul de acuzare se afla o serie de acuzatii mincinoase in potriva mea,in legatura cu Gestapoul,sant nevoit sa dau cateva explicatii,ce ainsemnat Gestapoul,ce a fost si pana cand a functionat,asta pentru ca in actul de acuzare se spune ca eu am fost omul Gestapoului de la inceput si pana la sfarsit.Gestapoul a functionat in Romania inca din anul 1934 si a fost implicat in toate atentatele din tara noastra.Impotriva lui Ion Gheorghe Duca,Armand Calinescu si toti ceilalti.El a avut o relatie foarte puternica cu miscarea legionara.El a avut o legatura foarte mare si cu masacrele de la Jilava si din ancheta facuta atunci,a rezultat ca Gestapoul a dat arme legionarilor,cu care iau executat pe cei ce la Jilava si,mai tarziu,cu ocazia rebeliunii,s-a constatat ca o mare parte din armele legionarilor tot de Gestapou erau date. Gestapoul era condus de Geisler,care traise clandestin pe teritoriul Romaniei pana in septembrie 1940.Atunci s-a oficializat,iar in urma cercetarilor facute si cele stabilite,precum si in urma informatiilor domnului Maresal Antonescu si ale lui Mihai Antonescu,a iesit la iveala ca Geisler avea un mare serviciu in Romania si ca influentase toate aceste operatiuni. A venit un avion,intr-o zi,si noua persoane,impreuna cu Giesler au fost expulzati din Romania.Asta nu a insemnat ca Giesler sa nu se razbune mai tarziu.El avea foarte multe relatii in Partidul National-Socialist-German si a fost insarcinat cu paza asa ziselor lagare,in care erau internati legionari,care au plecat in Geramnia dupa rebeliunea din 1941.Sub influenta lui Giesler,Horia Sima a putu pleca de la Berlin la Roma,iar in urma protestelor guvernului roman,in trei zile guvernul german l-a scos pe Horia Sima si l-a adus la Berlin. Dupa plecarea lui Giesler din Romania,Gestapoul nu a mai functionat la noi in tara.Au fost celelalte opt servicii.cel mai important era SD-ul german,care se ocupa de afacerile politice,fiind condus de Kurt Aauer,care schimba pasapoartele,misiunile si firmele in fiecare zi. Eu am colaborat numai cu Abwehr-ul german.In ce a constat aceasta colaborare ?Era,in primul rand,o colaborare pentru apararea zonei petrolifere,unde se gaseau agentii germani,imperecheati cu agentii rpmani.Se facea un serviciu de supraveghere si paza pentru inginerii englezi si americani,care se gaseau acolo ca ei sa nu dea foc zonei petrolifere sau sa distruga instalatile. De asemenea se colabora in zona dunareana,prin toate porturile prin care treceau spre Germania vasele si tancurile de petrol.Acest serviciu exista, a ramas pe loc si a continuat sa functioneze.Colaborarea sa extins si asupra problemei de contraspionaj.Conditia era ca Romania sa nu dea informatii din tarile care ii sunt prietene,iar Germania nu dadea informati cu tarile cu care era in alianta.Am continuat aceasta colaborare pana la armistitiu.

Presedintele - In ce fel ati colaborat cu cu generalii Piki Vasiliu si Popescu ?

Eugen Cristescu - Prin legea de organizare a serviciului,eram obligat sa colaborez cu Marele Stat Major si cu celelalte departamente.Cu generalii Vasiliu si Pantazi luam parte la coferintele de ordine publica,se facea o centralizare a informatiilor si,dupa aceea,mergeam a doua zi la domnul Maresal,unde se tineau conferintele de ordine publica.In ultima parte a razboiului si,in special,in 1944,s-au ivit o serie de chestiunii delicate.Se faceau atunci negocieri de armistitiu,iar eu eram insarcinat de domnul Maresal sa fac anumite legaturi politice.de aceea,dupa ce se terminau sedintele de ordine publica,ramaneam cu domnul Maresal sa-i dau rezultatul misiunilor pe care le aveam.Pentru ca domnul general Vasiliu conducea toate masurile de ordine si pentru ca aceste masuri de ordine sa nu incalce nicidecum linia generala politica,pe care o ducea domnul Maresal,in legatura cu aceste tratative ,era retinut si domnul Vasiliu ca sa ia act de unele chestii.Dupa ce pleca si domnul general Vasiliu ramaneam doar eu cu domnul Maresal Antonescu.

Presedintele - Ati facut legatura intre conducatorii germani pe de o parte,si Ion Antonescu pe de alta parte ?

Eugen Cristescu - Am vazut si eu in actul de acuzare aceasta afirmare si am vazut pe ce se bazeaza.Nu l-am cunoscut nici pe Hitler,nici pe Himmler,nici pe Keitel si nici pe Ribbentrop,pe nimeni dintre conducatorii Germaniei.Nu am facut nici o legatura directa.Nu am colaborat decat aici pe teritoriul Romaniei.

Presedintele - Informatiile care se strangeau la Serviciul Special,in ce masura mergeau la conducerea statului roman si in ce masura mergeau la germani ?

Eugen Cristescu - Toate informatiile ajungea la Presedentia Consiliului de Ministri,prin buletinele zilnice,iar informatile speciale le dadeam prin audiente speciale,pe care le aveam la domnul Maresal.De asemenea,se comunicau partile militare si economice, pe specialitati,celorlate departamente.Toata activitatea serviciului era supusa Presedentiei Consiliului de Ministri si celorlalte departamente.In ceea cei priveste pe nemtii,le dadeam numai anumite informatii,si ei,la randul lor,ne dadea noua anumite informatii.Aceste informatii nu priveau treburile politice interne,care erau ale noastre,erau numai treburi externe,pentru ca asa era conventia.

Presedintele - Ce circulara a dat Serviciul secret,dupa ocuparea Odessei ?

Eugen Cristescu - Termenul de "curatarea teritoriului" este un termen tehnic,numeste un termen politic,asa cum se arata in actul de acuzare.Curatarea terenului se facea si aici la Bucuresti.

Presedintele - Care au fost misiunile personale,care v-au fost incredintate direct de Ion Antonescu ?Ati spus ca discutati ?

Eugen Cristescu - Eu nu am facut niciodata nici un fel de politica,domnule presedinte.Am fost un simplu functionar de cariera.Insa prin natura serviciului pe care l-am condus,am avut sarcini politico-informative.Am avut multe relatii cu oamenii politici romani.Eram in reletie cu domnul Dinu Bratianu.Odata dansul mi-a spus"Eu il apreciez foarte mult pe domnul Maresal Antonescu.Eu stiu ca este un mare patriot si,chiar cand face greseli,le face din exces de patriotism.Eu am dat intodeauna concurs domnului Maresal.I-am dat oserie intreaga de tehnicieni,care i-au complectat guvernul,pentru ca dumnealui nu a avut tehnicieni in materie de finante si de economie.Eu inteleg sa-i dau tot concursul si ajutorul meu,un ajutor necesar."

Presedintele - Despre aceste lucruri,dumneata il informai pe Ion Antonescu ?

Eugen Cristescu - Da,domnule presedinte.Tine-am legatura si cu domnul Gheorghe Bratianu.Ne intalneam si aveam discutii cu caracter politic cu domnia sa.Cand Regele Carol al-II-lea afost la Paris si la Londra si aluat contact cu guvernele respective,dumnealui a declarat ca acolo unde va fi soldatul francez,va fi si soldatul roman.Intalnindu-se apoi cu Gheorghe Bratianu,care l-a asteptat la Paris,el,impreuna cu Atta Constantinescu,a fost acela care l-a determinat sa-i faca o vizita lui Hitler la,Berchtesgaden. Gheorghe Bratianu era foarte bine vazut de Legatia Germana.A fost o perioada cand domnul Maresal a fost bolnav si Legatia Germana reflecta cam cine ar putea sa-l inlocuieasca pe domnul Maresal daca cumva i-se intampla ceva.Domnul Gheorghe Bratianu era considerat de Killinger,cu care am vorbit ulterior,drept urmasul domnului Maresal.Domnul Gheorghe Bratianu a mers si pe front.Acolo ,dansul a purtat discutii cu toti comandantii germani de mari unitati,la recomandarea prietenului sau, generalul Racovita.Mai tarziu au fost decorati de Hitler,atat domnul Bratianu cat si generalul Racovita.S-au scris de ei in ziare cu cea mai mare recunostinta,cu decoratii germane in piept.Intalnirile cele mai multe le-am avut cu domnul Iuliu Maniu.Acesta a apelat de mai multe ori la mine ,pentru eliberarea din lagar a catorva dintre prietenii sai politici,si anume:Ilie Lazar,care statea la Capsa si printre sandwisurile cu icre negre si pahare de vermut,discuta politica in gura mare si impartea scrisorile domnuli Maniu si Dinu Bratianu,in fituici,pe Calea Victoriei.De acest lucru a aflat si germanii,carora noi le spuneam,mereu,ca democratia romaneasca nu face nici o actiune,discuta si vorbeste.Poate sa vorbeasca,fiindca nu mai atunci cand face ceva serios domnul Maresal va lua masuri.Spuneam intodeauna asa,iar Killinger imi raspundea:"Dumneata sti ce se intampla la Capsa ?"Atunci domnul Maresal mi-a ordonat:"Fa o adresa la Ministerul de Interne,si acesti domni sa se duca la lagarul de la Targul Jiu."Au mai fost trimisi pentru un asemenea incident si domnii Zaharia Boila si Emil Lobontiu.Domnul Lobontiu,a spus cand era la Sinaia,unor prieteni apropiati:"Daca este vorba sa avem pretentii asa de mari asupra Ardealului,trebuie sa recunoatem drept,ca orasele din Ardeal nu sant tocmai romanesti si tot ceea ce s-a facut acolo s-a facut de unguri."Domni de felul acesta au fost trimisi in lagar,insa foarte putini.Daca ar fi sa intocmim o lista,asazisilor democrati romani,nu stiu daca vom gasi un mort in tota aceasta perioada.Si la Targul Jiu,acestia nu au dus-o rau.Va rog sa va interesati si vet afla acest lucru.Pentru toti acesti domni,domnul Maniu apela la mine,ca sa intervin pe langa domnul Maresal,sa-i elibereze inainte de termen.Am avut intalniri si cu domnul Maniu,in urma descoperiri a srviciului secret a unei organizatii de spionaj condusa de inginerul Popovici si de Rica Georgescu.Acest domni primisera un mare fond,din care au facut o intelegere,impartindu-si banii intre ei,in mare parte.La ancheta,fiind prinsi la mijloc,au inceput sa spuna ca cele 30.000.0000 de lei fost folositi pentru propaganda in nordul Ardealului si ca de banii acestia stiau si domnii Mihalache si Dr.Lupu.Domnul Maresal la intrebat pe domnul Mihalache daca a stiut de aceasta organizatie,de acesti bani si daca au fost folositi in scop de propaganda in nordul Ardealului.Domnul Mihalache a contestat si a infirmat folosirea banilor in scop de propaganda.Deci,in realitate,acesti domni,mascati de asa zisa actiune politica,impreuna cu alte 13 persoane,si-au isusit abuziv acesti bani.Pentru astfel de oamenii,am fost in repetate randuri contactat si rugat de domnul Maniu, sa-i tratez cum se cuvine si procesul lor sa nu inceapa.Asemenea interventii s-au facut si la domnul Maresal si,in special la domnul Mihai Antonescu.Domnul Maniu avea un bun prieten,consilierul Tuliu Goruneanu,care era in subordinea mea.Prin acesta,domnul Maniu mi-a trimis de cateva ori stiri pe care le primea din strainatate.Toate aceste stiri si mesaje erau aduse la cunostinta domnului Maresal,direct de mine personal.Dup aun timp,mai ales atunci cad s-au inceput negocierile pentru armistitiu,domnul Maniu a avut inatlniri personale direct cu mine,intalniri pe care le aveam cu autorizatia domnului Maresal Antonescu,care era tot timpul la curent despre aceste intalniri.Cand a venit armistitiul,negocierile s-au purtat pe trei cai:prima cale a fost prin Serviciul Secret de Informatii,asupra caruia nu ii voi da prea multa dezvoltare,el a format obiectul unui mare raport,pe care l-am prezentat domnului Maresal.Domnia sa ma autorizat sa continui aceste negocieri secrete,si in Occident si in estul europei,ca sa aflam ce se discuta si toate informatiile care circulau in legatura cu politica Romaniei.A doua cale prin care sa negociat armistitiul,a fost aceea a domnuli Mihai Antonescu.Si cu toata modestia mea,pentru ca am fost unul dintre aceia care eram al curent cu aceste negocieri,tin sa va confirm ca tot ce domnia sa a declarat a fost adevarat.Tin sa-i reamintesc ca ,la Madrid a mai avut o legatura foarte buna cu domnul Grigoriu,de la acea legatura,a primit importane propuneri.A treia cale a fost Mniu-Stirbey, la Cairo.Domnul Maresal a fost la curent cu toate negocierile pentru armistitiu,de pe cele trei cai.Cand au sosit primele conditi de armistitiu de la Cairo,m-am dus cu ele la domnul Maresal.Conditiile erau foarte grele.

Presedintele - De unde lea-ti luat ?

Eugen Cristescu - Prin aparatele tehnice,prin sursele secrete pe care le aveam.Mai tarziu aceste conditii au venit si prin domnii Maniu-Stirbey.Conditile erau destul de grele,dar cele mai grele ereau in special conditiile de ordin militar.Domnul Maresal v-a explicat el insusi ca,prin calitatea sa de militar,anumite conditii care se impuneau erau foarte dificile.M-a insarcinat sa ma duc cu aceste conditii la domnul Maniu si sa-l intreb daca domnia sa este de acord si garanteaza o situatie mai buna.In caz afirmativ ,ii cedeaza imediat locul.De altfel,prin maiorul magistrat,Tuliu Gornuneanu,domnul Maresal ne-a dat o comunicare catre domnul Maniu sa dea imediat raspunsul,in care a spus:"Daca domnul Maniu ii garanteaza o situatie mai buna tarii ii cedeaza imediat locul."I se cerea domnuli Maniu sa dea imediat raspunsul.Domnul Maniu a amnat sa dea un raspuns in cateva zile,si dupa aceea,a dat raspunsul domnului Gornuraenu.Domnul Maniu nu dadea un raspuns concret,dar punea oserie de conditii,adica un raspuns negativ.In aprile 1944,in timpul srbatoarei de Paste,a venit un ultimatum de la Cairo,de 72 de ore,in care se spunea:" De la delegatul Barbu Stirbey si cele trei puteri aliate..."Era mai intai facut un comentariu de seful birouli politic pentru Romania,domnul Wilson.In acest comentariu se spunea ca batalia pe frontul de est este absolut pierduta si,daca Romania nu va accepta condiiile puse de aliati,va suferi rigorile intregului razboi.M-am dus in graba la Predeal,unde se afla domnul Maresal si domnul Mihai Antonescu si le-am dus mesajul.Dumnealor au facut o larga dezbatere pe marginea acestui ultimatum si domnul Maresal a ramas foarte surprins de faptul ca domnul Maniu pretindea ca Barbu Stirbey face negocieri acolo si i-a dat indicatii,cum e posibil sa ne pomenim la un moment dat cu un ultimatum asa de sever ?M-am intors la Bucuresti,lasand-ui sa dezbata subiectul pe domnul Maresal si pe Mihai Antonescu,urmand as vedem a doua zi ce este de facut. Cu permisiunea domnului Maresal as vrea sa vorbesc si despre mesajul pe care domnul Maresal la adresat generalului Wilson.Domnul Maresal,vazand situatia in care ne aflam si,trebuie sa va spun ca domnul Maresal isi daduse seama mai de mult de aceasta situatie in care ne aflam,fiindca eu ca sef al Serviciului Secret,eram singurul cu care domnul Maresal mai putea discuta astfel de lucruri,cand ma duceam la domnia sa si terminam ce aveam de raportat,domnia sa imi arata harta frontului de est si imi spunea:"Acesta este frontul.Eu sant militar,dumneata esti civil.Este o nenorocire."In acest mesaj catre generalul Wilson,domnul Maresal a facut un apel ca de la militar la militar,apeland la onoarea lui de militar,ca sa faca tot posibilul si sa intervina pe langa puterile aliate,pentru a obtine conditii cat mai bune pentru tara noastra.In ultimatumul care a venit dupa aceea,se cerea ca Romania sa raspunda cu efective. Am plecat din nou de la Predeal la Bucuresti si nu am ajuns bine,ca am primit un telefon de la Presedentie,ca,a doua zi,sa ma prezin la Snagov la domnul Maresal cu ultimatumul primit.Ma-m dus la Snagov unde era si domnul Maresal care venise de la Predeal.M-a chemat in biroul sau si,foarte impresionat,mi-a spus urmatorul lucri:"Domnule Cristescu,sunt nevoit sa-ti fac anumite marturisiri si sa-ti dau anumite sarcinii,pe care dumneata trebuie sa le executi,dar sa nu le spui la nimeni,niciodata.Eu am luat legatura cu Barbu Stirbey atunci cand aplecat la Cairo,pentru a negocia armistitiul.Eu am primit propuneri foarte bune de la Rusia prin Stockholm si aceste propuneri s-au facut oficial,pentru ca ambasadorul nostru de acolo a intrebato pe doamna Kollontay,daca aceasta este o propunere particulara sau era autorizata sa o comunice guvernuli nostru.Doamna Kollontay la asigurat:Este o propunere oficiala si te autorizez pe dumneata so o comunici guvernului Romaniei."Domnul Maresal mi-a spus ca a aranjat in detaliu anumite lucrurui si este extrem de surprins de acest ultimatum si nu stie ce a facut Stirbey acolo.M-a insarcinat din nou pe mine sa ma duc la domnul Maniu si sa ma intalnesc cu el in cursul noptii. A doua intalnire cu domnul Maniu sa facut tot prin domnul Gornuneanu.De aceea,aveti o declaratie a acestuia in care spune:"Am rugat pe domnul Cristescu sa faca o legatura cu o anumita persoana si nu a vrut sa o faca."Asa ii spuneam eu lui Gornureanu,ca nu vreau sa o fac,dar eu aveam o legatura.Domnul Maniu era si el supravegheat sau mai bine zis"pazit"de agentii Serviciului Secret.Eu intram la noua fara un sfert,iar domnul Maniu la ora noua,si stateam pana la 11-12 noaptea.I-am prezentat domnului Maniu ultimatumul s ia-m spus:"Priviti in ce situatie ne aflam !"Dumnealui nu stia despre ultimatum,pentru ca mie imi venise prin sursele si legaturile secrete.S-a aratat foarte surprins si nu stia ce a determinat aceaste intorsatura a lucrurilor,in decursul unor negocieri.I-am spus domnului Maniu:"Cu aceste negocieri duse la infinit nu merge,pentru ca nici acesti oameni nu pot sa mai astepte mult.Sunt operatiuni in curs,sunt probleme mult ami mari decat cele ale Romaniei si trebuie gasita o solutie cat mai repede,iar domnul Stirbey trebuie sa dirijeze lucrurile de acolo de asa natura,incat sa gaseasca solutia." Dupa multa vreme de gandire si framantare,domnul Maniu nu a gasit alta solutit decat sa-i comunice domnului Stirbey sa vina de la Cairo la Ankara si,cum ambasadorul nostru de acolo era domnul Cretianu,trimis de domnul Mihai Antonescutocmai in vederea acestor negocieri ale noastre,sa faca mai multe rapoarte telegrafice si sa se explice in detaliu cum de s-a ajuns la aceste ultimate si,in acelasi timp,sa ceara o amanare a semnarii armistitiului. Tot atunci,domnul Maniu mi-a spus ca sa hotarat sa-l trimeata pe domnul Visoianu la Cairo,un specialist in negocieri diplomatice.De plecarea domnului Visoianu la Cairo s-a ocupat domnul Miahi Antonescu care era in legatura permanenta cu domnul Maniu. Am comunicat domnului Maresal toata aceasta situatie.In ultimul timp,cam cu 10-15 zile inainte de armistitiu,am fost chemat de domnul Maniu care mi-a spus:"M-am sfatuit cu domnul Dinu Bratianu si am hotarat ca domnul Maresal Antonescu sa fie acela care sa semneze armistitiul.Ne-am inteles cu toti.Noi suntem in jurul lui, o sa aiba toata sustinerea noastra.El este militar.El are increderea armatei.El are toate puterea in mana si este singurul care poate sa o faca."

Acuzatorul Saracu - Cat timp inainte de 23 august ?

Eugen Cristescu - Cu 10-15 zile inainte.Domnul Maniu a continuat:"Dragule,astea trebuie facute de un militar.Numai el poate sa o faca.Spune-i si dumneata,domnule Cristescu,care ai trecere la domnul Maresal.Insista si dumneata ca domnul Maresal sa fie acela care sa semneze armistitiul.Noi toti il sustinem si il ajutam.Si daca se pune problema responsabilitatii,aceasta o aranjam noi intre noi."M-am dus la domnul Maresal si i-am comunicat cele spuse de catre domnul Maniu.In ziua de 22 august,seara,domnul Maresal a venit de pe front.Am fost la Presedentia Consiliului de Ministri si m-au anuntat ca a doua zi,pe 23 august ,trebuie sa ma duc la Snagov,pentru ca aveam audienta acolo,dupa sedinta Consiliului de Ministri.Am vorbit cu domnul Mihai Antonescu.Astepta acolo si domnul Ion Mihalache.Domnul Mihai Antonescu mi-a spus ca ia chemat si pe reprezentantii Germaniei aici si le-a spus:"Data fiind situatia de pe front si faptul ca nu se mai poate face nimic,Romania isi ia libertatea de actiune."Dupa aceea avenit domnul Mihalache pe care Mihai Antonescu la luat si sa dus cu dansul la domnul Maresal.Domnul Mihalache a stat mult timp la domnul Maresal,stiu de la domnul Mihalache,pe care l-am vizitat dupa armistitiul si care mi-a spus ca,la aceasta intalnire,sa inteles cu domnul Maresal sa semneze el armistitiul,cu toti cazand de acord in aceasta privimta.L-am intrebat pe domnul Mihalache:"Ati ramas intelesi asa ?"'Asa am ramas"mi-a raspuns.De altfel stiam ca asa mi-a spus si domnul maniu.In data de 23 august,dimineata,m-am dus la Snagov,avea loc un Consiliu de Ministri.Am asteptat pana la ora trei fara un sfert,domnul Maresal iesise din Consiliul si se dusese la masa,uitase ca suntem acolo.Era si domnul general Vasiliu,domnul Maresal a iesit din sufragerie si a venit in camera in care asteptam noi si ne-a spus:"A fost aici domnul Gheorghe Bratianu,Dupa lungi discutii,ne-am inteles,asa cum au propus dumnealor,ca eu sa semnez armistitiul."Dar scrisoarea cu conditiile sosite era tinuta abuziv de domnul Maniu !Am plecat de acolo,am venit in Bucuresti si,dupa aceea,a urmat chemarea la Palat a domnului Mihai Antonescu,apoi a domnului Maresal...Acestea u fost domnule Presedine relatile mele politice.

Acuzatorul Saracu - Daca conditiile de armistitiu venite de la Stockholm erau mai favorabile Romaniei,cine sa opus in acceptare acestor conditii ?

Eugen Cristescu - Era linia Cairo,pe linia Stockholm era Uniunea Sovietica,pe linia Cairo erau alte interese.

Acuzatorul Saracu - Al cui a fost punctul de vedere in aceasta privinta ?

Eugen Cristescu - Al domnului Mihai Antonescu,indiferent de unde veneau conditiile,erau acceptate cele mai bune.

Acuzatorul Saracu - Cu care dintre oamenii politici ati avut contacte,in acesti aptru ani de zile ?

Eugen Cristescu - In acesti patru ani de guvernare desi,in ziua de azi se spune ca au fost cei mai rai,si ca lumea a suferit mult de pe urma masurilor de persecutie luate de guvern,tin sa va spun ca relatiile guvernului cu aceste doua mari pertide politice istorice su fost tinute cu,domnul Gheorghe Bratianu din partea Partidului Liberal cu domnul Mihai Antonescu,au fost relatii foarte bune si permanente,iar din partea Partidului National Taranesc,in special,cu domnul Ion Mihalache si alti membri.Cu domnul Ion Mihalache numai domnul Maresal Antonescu avea intalniri,iar cu ceilalti membrii,domnul Mihai Antonescu.

Presedintele - In ce mod sa facut intrarea capitalului german in Romanaia,si prin cine ?

Eugen Cristescu - Aceste intrari de capital s-au facut printr-o serie intreaga de societati si firme comerciale,in care foarte multi romani din partidele acestea erau asociati si au castigat averi prin aceste asocieri.Pe aceasta tema,regret operarea de disparitie a dosarelor mele personale,din arhiva Serviciului Secret de Informatii,dupa arestarea mea,pentru ca,din aceasta arhiva,in afara de o serie intreaga de lucruri de alt ordin,erau toate dosarele cu tot putregaiul vietii politice romanesti.

Presedintele - Care dintre acuzati doreste sa puna intrebari ?

Generalul Vasiliu - Intreb pe domnul Cristescu daca,intre anii 1942-1943,daca am luat parte vreodata la acele rapoarte sau audiente,pe care le avea dumnealui cu domnul Maresal Antonescu ?

Eugen Cristescu - Nu,domnule Presedinte.

Generalul Pantazi - Daca eu l-am cunoscut pe colonelul Ionescu Micandru ?Si ce misiune avea el la Serviciul Secret ?

Eugen Cristescu - Colonelul Ionescu Micandru lucra cu germanii,inainte cu un an pana sa fiu eu numit sef al Serviciului Secret.Nu cunosc sa fi avut relati cu domnul general Pantazi.

Generalul Pantazi - Colonelul Ionescu Micandru a fost propus vreodata de mine pentru decorarea lui ?

Eugen Cristescu - Nu.Au fost propus de serviciu,asa cum au fost propusi toti ofiterii.

Acuzatorul Saracu - Ce este cu sistemul "franghiei",ce insemna el ?

Eugen Cristescu - Sistemul acesta nu s-a aplicat niciodata prizonierilor sovietici.Aveti acolo,la dosar,o declaratie care va spune niste lucruri fanrastice.V-am spus ca sistemul "franghiei"a fost aplicat intr-o singura imprejurare,si aceasta atunci cand arestatul a fost legat de mana,ca sa nu fuga.

Generalul Pantazi - Daca isi aminteste ca colonelul Ionescu Micandru nu a fost decorat cu decoratia ofiterilor,care se dadea pe front,pentru ca eu nu am vrut sa i-o dau si ca la venirea de pe front nu l-am avansat in grad ?

Eugen Cristescu - Este adevarat.

Acuzatorul Saracu - Sa spuna acuzatul Cristescu cu cine era in relatii printul de Rohan ?

Eugen Cristescu - A avut mai multe intalniri.A dat si interviuri pe la unele ziare.

Acuzatorul Saracu - Cine era acest Rohan ?

Eugen Cristescu - Un tip de "von" din strainatate,cum sunt atatia in Germania.

Acuzatorul Saracu - Cine a fost cu ideea infiintari asociatiei Romano-Germane ?

Eugen Cristescu - Cred ca domnul Mihai Antonescu.

Acuzatorul Saracu - Care erau membrii reprezentativi dintre oamenii politici din Romania ?

Eugen Cristescu - Erau foarte multi.

Acuzatorul Saracu - Daca stie acuzatul Cristescu ca Ion Antonescu avea de gand sa ascunda aurul Romaniei pe fundul Dunarii ?

Eugen Cristescu - Stiu ca domnul Maresal avea un plan mai mare,in eventualitatea armistitiului.

Presedeintele - In legatura cu actiunea germanilor in Romania,care era situatia sasilor si ce informatii aveati despre actiunea lor ?

Eugen Cristescu - Este o problema la care ma voi limita in cateva cuvinte.Sasii din Romanaia erau organizati militareste.Ei faceau fel de fel de antrenamente de tragere.In repetate randuri,domnul Maresal a avut multe scandaluri cu Killinger si cu Andreas Schmidt.I-a chemat si pe la Ministerul de Interne,unde au fost foarte impertinenti cu domnul general Vasiliu.Domnul Maresal l-ea pus in vedere sa inceteze cu antrenamentele acelea si cu toata actiunea de acolo.Aceasta era o actiune descoperita.In toate orasele din Transilvania,ei erau foarte bine organizati.Actiune ascunsa a sailor era ca aveu depozite de arme de care se serveau si ca organ informativ si ca organ de executie,daca romanii si-ar fi schimbat vederile politice.Pentru sustinerea acestor activitati,aveau sasii arme.Noi am descoperit o serie de depozite de arme si pe aceasta tema iesit un mare scandal.

Presedeintele - In ce consta activitatile sasilor ?

Eugen Cristescu - Aveau depozite de arme care dupa ce domnul Maresal a protestat,au trecut in depozitul oficial al misiunii militare Germane.Un singur depozit a ramas pe dinafara,acela de la Biserica Neagra din Brasov.Cand sa inceput bombardarea orasului Brasov,noaptea a venit un camion german si a luat toate armele.In acest scop,pentru a sari in spatele romanilor,in caz ca ne schimbam politica,aveau o mare organizare.De asemenea,sasii aveau si o organizatie economica extraordinara.

Radu Lecca - Sa spuna domnul Cristescu daca isi aminteste in ce imprejurari a fost expulzat colonelul Böhme ?

Eugen Cristescu - Da.Colonelul Böhme a fost primul atasat de politie la Bucuresti.Cand Horia Sima a fugit,asazisa fuga,pentru ca dupa investigatile facute de noi,fuga lui Sima a fost un aranjament,Böhme a fost instiintat de oamenii sai de legatura,de la Berlin,din Gestapo.Killinger insa nu a fost instiintat,el afost instiintat mai tarziu,pe cale oficiala,de guvernul german.Fiindca Böhme nu la instiintat la timp pe Killinger,a iesit un scandal intreg iar Böhme a fost expulzat.Asta imi amintesc.

Acuzatorul Saracu - Sa raspunda acuzatul,in legatura cu masacrele de la Iasi,daca esalonul operativ...

Eugen Cristescu - Nu la Iasi, ci la Fratinesti,langa Roman.

Acuzatorul Saracu - Stie sau nu stie daca colonelul Georgescu a intocmit un album de poze cu masacrele de la Iasi ?

Eugen Cristescu - Nu stiu.Nu l-am vazut.

Acuzatorul Saracu - Cine a facilitat fuga lui Horia Sima din tara si,in ce imprejurari ?

Eugen Cristescu - In privinta lui Horia Sima,in Germania erau doua partide,partidul militar care era impotriva lui Sima si,partidul politic si partidul nazist care il sustineau pe Horia Sima.El a fost dat in paza lui Geisler,care era din Gestapo si se spunea ca este el este care are legaturi in partid.

Acuzatorul Saracu - Ma intereseaza chestia pentru ca,acuzatul nu a dat informatii in legatura cu miscarea legionara rolul ei si relatile ei cu Maresalu Ion Antonescu.

Presedintele - Va intereseaza fuga din tara si prima si a doua oara ?

Acuzatorul Saracu - Sa ne spuna despre fuga din tara.

Eugen Cristescu - Dupa rebeliune s-au facut o serie intreaga de cercetari,care au dus la arestarea unei serii de legionari,care au fost judecati,iar majoritatea legionarilor disparuti au fost ascunsi de catre germani,in baracile armatei germane.Am citi in actul de acuzare ca am avut relatii cu maiorul von Stranski,ofiter de legatura cu Abwehr-ul german.Este adevarat.Acest maior traise multa vreme in Romania,era insurat cu o romanca din Galati si vorbea la perfectie limba romana.Daca dumneavoastra ma acuzati ca am avut relatii cu el,va afirm,a avut relatii cu mine.Dupa ce Horia Sima a disparut,maiorul von Stranski a fost cel care m-a anuntat in doua randuri:Horia Sima se afla la Constanta,vrea sa fuga in Bulgaria,ia masuri sa-l prinzi la Constanta.Am anuntat si politia si siguranta.Serviciul Secret nu este organ de masuri pe teren,oamenii mei nu aveau dreptul sa aresteze,nu erau ofiteri sau agenti de politie judiciara.Nici eu nu am avut aceasta calitate.Politia si siguranta nu au luat destule masuri de suficiente sa-l prinda la Constanta.Peste doua saptamani,din nou a venit maiorul von Stranski si mi-a spus:"Nu l-ati prins la Constanta,acum este la Sibiu.Daca si acum il scapi nu il mai prinzi niciodata."Politia noastra nu a fost in stare sa-l prinda,a plecat de la Sibiu si a venit la Bucuresti,Dupa aceea, sursele noastre din Bulgaria mi-au spus cu date precise,ca a trcut podul peste Drava,intr-o masina germana.Cine era in masina ?Domnul Neubacher.Acesta este adevarul si cred ca si-l aminteste si domnul Mihai Antonescu,pentru ca am discutat si cu dansul despre acest subiect.S-a dus la Sofia la,Legatia Germana.De acolo i s-a facut un pasaport cu un alt nume,si prin Banatul Sarbesc,a fost dus in Germania.In Germania,se aflase si in Romania,legionarii au fost inchisi in lagare.Nu este adevarat.Erau grupuri de v ile imprejmuite cu sarma ghimpata,unde traiau boiereste si erau sub asa zisa paza a Gestapoului.Mai intai au fost la Hamburg.Daca voiau sa se duca la Berlin,puteau sa o faca numai cu autorizatia Gestapoului,si dupa termenul fixat se intorceau.Asa se explica cum Horia Sima a putut sa plece de acolo ,dar nu a plecat singur,a plecat in legatura cu partidul nazist si cu Gestapoul.Pentru ca, in acea vreme,erau foarte multe discutii cu guvernul Roman,si in special cu domnul Maresal pe teme economice,germanii cerand foarte mult.Fenomenul care se petrecea atunci era urmatorul:ne pomenea cu o avalansa de zvonuri,in care se spunea:Acum germanii formeaza un nou guvern cu Horia Sima,care va veni intr-o zi,va ateriza cu avionul si va fi instalat la putere.Aceasta versiune circula cu extraordinara profunzime.Eu insumi,pentru ca aveam o experienta mai indelungata in aceasta meserie,am facut o serie intreaga de verificari si am ajuns la concluzia,pe care i-am comunicato domnului Maresal si domnului Mihai Antonescu:Aceasta este o presiune,care se face in spatele nostru,ca sa cedam in treburile economice:"Ori cedati ori vine Horia Sima."In legatura cu fuga lui Horia Sima,am facut foarte multe cercetari,m-am interesat de asa zisa fuga.Intr-o buna zi,Horia Sima,a plecat cu pasaportul altui legionar,cu care semana putin,s-a dus la Roma,trecand prin Elvetia,unde traia de multa vreme un grup de legionari.Aceasta plecare a fost pusa la cale de Geisler.A venit Killinger in noaptea de 24 decembrie.Mihai Antonescu ma chemat pe la ora unu noaptea,spunand ca trebuie sa vin neaparat la vila domnului Maresal.Ma-m ingrijorat,stiind ca domnul Maresal era foarte bolnav.Domnul Mihai Antonescu mi-a spus ca a sosit domnul Killinger si ne-a comunicat ca Horia Sima a disparut,ca nu stie cum. Am fost adunati intr-o sedinta,la care sau aflat si domnii generali Vasiliu si Pantazi si s-au luat o serie de masuri,pentru ca ne asteptam la atacuri organizate in Romania.Domnul Mihai Antonescu voia sa opreasca trenurile la frontiera,Noi ne-am obligat sa facem controale,fara a opri circulatia trenurilor.A urmat arestarea tuturor capilor legionari,1.500,care au fost dusi in lagarul de la Targul Jiu.Killinger s-a dus,a trimis o telegrama la Berlin,si dupa trei zile a primit o telegrama,in care se spunea ca Horia Sima a fost gasit la Roma si a fost adus inapoi la Berlin ,din ordinul lui Hitler.Treaba nu se incheie aici.Domnul Maresal a fost la Hitler,nu stiu ce au vorbit la acea intalnire.Eu am vorbit cu Killinger,era un om foarte violent,insa daca il atatai,in violenta lui vorbea.L-am intrebat:"Domnule Killinger,l-ati dus pe Horia Sima in Germania,dar,daca il puneti din nou in lagar,daca are relatii cu Himmler,va fugi si nu-l veti mai prinde nici dumneavoastra.Si va va face necazuri in tara."Killinger mi-a raspuns:"Sau luat in asa fel masuri incat sa nu mai fuga niciodata si niciodata sa nu mai poata vorbi."Pe la ora 12,Killinger a plecat si am ramas mai departe cu Reuger si Rintgen.I-am spus lui Reuger:Nu cred ca l-ati extrada pe Sima.El mi-a zis:"Nu, acest lucru este adevarat.Hitler a vrut sa se termine pentru todeauna acest scandal."Dar mai tarziu am ramas cu Rintger,cu care eram in relatii mai bune.El mi-a spus:"Va minte,nu este adevarat.L-au luat l-au dus in Germania,s-au luat masuri sa nu mai fuga,pentru ca Hitler a facut scandal.Nu va mai putea fugi de unde se afla si nu va mai produce incurcaturi niciodata,cat va trai el."Din investigatile pe care le-am facut mai tarziu,am stabilit ca el se afla intr-un lagar la Weimar,unde o ducea foarte bine.I-am spus lui Killinger acest lucru si mi-a spus ca nu este adevarat.Atunci m-am adresat colonelului Rotner,care era seful Abwehrului german.Acesta mi-a spus:"E bine pazit la Weimar,nu poate sa faca nimic."Toata lumea l-a auzit mai tarziu tinand discursuri pe la radio !

Acuzatorul Saracu - Care erau relatiile lui Horia Sima cu oamenii politici din tara,in preajam rebeliuni. ?

Eugen Cristescu - Sunt destul de delicate aceste intrebari,insa,pentru istoria acestei tari,actul ma pune alaturi de mormant.Inteleg sa spun adevarul:In testamentul politic nescris al lui Corneliu Zelea Codreanu se spune:"Dupa mine urmeaza inginerul Clime."Pe urma,o lista de treisprazece insi.Daca toti acestia cad,vine Horia Sima.Sima sau Radu Mironovici,dupa alte versiuni.Interesant este faptul ca Zelea Codreanu a spus :"Si daca toata aceasta lista va cadea,legiunea sa ii se adreseze lui Iuliu Maniu."Dumneavoastra cunoasteti actul de neagresiune incheiat intre Zelea codreanu si Iuliu Maniu,la alegerile din 1937 ?Acest pact a scos din clandestinitate o miscare ce era considerata ilegala,i-a dat prestigiu politic si a scoso in prin-plan.De aceea a castigat legiunea la acele alegeri un numar important de voturi,ceea ce a dezechilibrat viata noastra politica interioara.Se stie ca legionarii au obtinut atunci 800.000 de voturi.Noi,cei de la Siguranta Generala,stiam foarte bine,aveam o statiatica exacta a capilor miscarii si a tuturor membrilor ei.Facusem multe investigatii secrete si multe din acele voturi erau datorita domnilor acestora,care aveau tot interesul sa incurce lucrurilr pe timpul alegerilor.Din aceasta cauza,au obtinut voturile miscarea legionara.

Acuzatorul Saracu - Cine a finantat miscare legionara ?

Eugen Cristescu - Eram foarte bun prieten cu Armand Calinescu.Acesta mi-a spus:"Am un document care arata ca miscarea legionara a fost finantata,in special,la alegerile din 1937,de catre partidul nazist german.

Acuzatorul Saracu - In ce imprejurari a fost asasinat Nicolae Iorga ?

Eugen Cristescu - Asasinarea Regelui Alexandru al Serbiei,asasinarea lui Dollfus,au fost opera politicii germane,fiindca acesti oameni incurcau politica germana.Urma sa fie asasinat Nicolae Titulescu si regele Belgiei.Nicolae Titulescu a aflat si si-a luat masuri de siguranta,atat in deplasarile prin tara cat si prin strainatate.L-am cunoscut pe Titulescu,dupa atentatul impotriva lui Gheorghe Duca,cand domnul Maresal m-a trimis la Titulescu sa-i fac o expunere asupra secretelor acestui atentat.Totusi,Titulescu a suferit politic si a fost sacrificat tot din cauza Germaniei.In timpul masacrului de la Jilava,eram directorul personalului din Ministerul de Interne si fusesem numit de cateva zile in fruntea Serviciului Secret.Am facut cercetari,a fost un plan general de eliminare a tuturor politicienilor de vaza din stat.Acest plan trebuia sa treca im primul rand peste capul domnului Maresal,pentru ca,oricat s-ar spune ca a adus legionarii la putere,dar,pentru cine cunoaste adevarul,stie ca miscarea legionara a fost sustinuta de celelalte partide in asa maniera,incat aceasta miscare legionara trebuia sa fie eliminata intr-un fel oarecare.Ori o ei si o elimini de tot,ori o aduci la guvernare si intr-o maniera oarecare,o elimini.Au fost destule scandaluri intre domnul Maresal si Horia Sima,la unele chiar am fost si eu de fata,unele chiar u le-am provocat,pentru ca am spus adevarul.Multe scandaluri intre domnul Maresal si Horia Sima au fost, si din cauza mea.Atunci a avut loc aceea celebra intrunire in care s-a hotarat suprimarea lor.Planul era deja facut.

Acuzatorul Saracu - Pe cine a pus legionari de garda la Jilava ?

Eugen Cristescu - Pe Horia Sima.

Acuzatorul Saracu - Cine era atunci Ministrul de Interne ?

Eugen Cristescu - Generalul Petrovicescu.Inchisoarea era una militara nu civila,legionarii au aflat ora cand cand trbuia sa se schimbe garda,s-au organizat si i-au eliminat pe toti de acolo.Planul mergea mai departe.In dimineata zilei de 28 noiembrie,am fost anuntat la telefon de domnul Ghelmegeanu ca venisera opt legionari sa-l ia din casa si ma ruga sa il salvez.Am trimis un ofiter cu opt agenti,dar nu au putut face fata legionarilor.Acestia la-u luat pe domnul Ghelmegeanu si l-au dus la prefectura.M-a sunat si doamna Argetoianu,ca il ridicasera si pe domnul Argetoianu de acasa.I-am spus lui domnul Rioseanu sa se duca la prefectura.S-a dus,mi-se pare cu generalul Vasiliu si cativa agenti.A intrat in biroul prefectului,unde tribunalul legionar ii judeca.Rioseanu,um om curajos,a tipat:"Ce e scandalul asta ?Toata lumea mergeti cu mine.Daca nu,scot regimentul de jandarmi."Legionarii s-au intimidat,Rioseanu i-a luat,era si Tatarescu cu ei,si altii,i-a dus la Ministerul de Interne,unde i-a arestat.Madgearu a fost mai nenorocit,l-au dus in padure si l-au imimpuscat.In privinta asasinarii lui Nicole Iorga,exista dosarul la Serviciul Secret,cu toate anchetele facute.Toti asasinii lui Nicolae Iorga sunt citati nominal.Toti asasinii fugisera in Germania.Ma asteptam sa-i gasesc arestati acum,sunt toti identificati.In privinta masacrului de la Jilava,cele mai bune informatii mi le-a dat colonelul Rotner,pentru ca in serviciul lui se gaseau si informatori legionari.Tot el mi-a spus ca armele cu care erau inarmati legionarii,erau de provenienta germana.

Acuzatorul Saracu - Daca acuzatul a asistat la interogatoriul luat de Niki Stefanescu lui Horia Sima ?

Eugen Cristescu - Va rog sa precizati data.In ce an ?Era in 1938,1939 ?Eu eram atunci directorul personalului din Ministerul de Interne.Nu aveam nici o treaba.Inasa oamenii care fac aceasta treaba,le intra in sange si nu se pot lasa de dansa.Ma interesa de atunci problemele informative.A venit Horia Sima prin Banatul Sarbesc,unde circula cum vroia el,cu sustinerea Gestapoului.Din intamplare,a cazut in mana politiei,Ministrul de Interne fiind domnul Ghelmegeanu.Eram la dansul acasa, cand l-au anuntat ca l-au prins pe Horia Sima si Patrascu.Se ascunsesera in podul unei case.Sima a fost dus la siguranta generala.Moruzov era sef si avea pe omul lui de incredere,Niki Stefanescu,mort dupa aceea in masacrul de la Jilava.In loc ca Horia Sima sa fie arestat si judecat pentru ceea ce facuse, s-au inceput o serie de negocieri intre el si Moruzov,pentru formarea unui guvern pur legionar.Tin sa mentionez ca,atunci cand Armand Calinescu a fost asasinat,Horia Sima se afla in tara,statea pe aici,pe langa acest local,si privea daca masina isi executa bine misiunea.Asta este realitatea.Am gasit un document ca tot grupul lui Sima era mobilizat pe loc,ca sa nu mai faca armata,la Serviciul Secret.Aceste documente exista si sau publicat intr-un comunicat al Presedentiei.

Generalul Petrovicescu - Domnule presedinte,se face mereu o mare confuzie.A tinut Jilava de Ministerul de Interne ?

Eugen Cristescu - Nu.Era inchisoare militara.

Generalul Petrovicescu - In posturile de garda care se faceau acolo,la Jilava,in afara de garda militara normala,era si vreo garda de la Ministerul de Interne ?

Eugen Cristescu - Garda era legionara,Ministerul de Interne nu a avut nici o garda.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare