Interogatoriul lui Constantin Pantazi din 29 Iunie 1945 - Închisoarea Lubianka din Moscova

Întrebare: Ca ministru de răsboi al României dumneavoastră sunteţi vinovat de chinuirile la care românii supuneau pe prizonierii sovietici. Dumneavoastră recunoaşteţi aceasta?

Foto : Închisoarea Lubianka


Răspuns: Da, recunosc. La 23 Iunie 1941 Mareşalul Antonescu a ordonat înfiinţarea la Marele Stat Major al armatei române a unei secţii speciale pentru prizonieri. Şeful acestei secţii a fost numit colonelul Săulescu. Eu personal ca înlocuitorul ministrului de răsboi al României am primit orrăzboi la Antonescu ca să controlez lucrul acestei secţii nou formate şi toate lagărele de prizioneri depe teritoriul României, din Basarabia şi Bucovina. După ce Mareşalul Antonescu mi-a încredinţat să mă ocup de lagărele de prizionieri eu am dat ordin colonelului Săulescu şi comandanţilor de lagăre să introducă pentru prizionierii militari ale Armatei Roşii pedepse corporale. Cu aceste măsuri eu socoteam că înspăimântam ofiţerii şi soldaţii sovietici.Folosindu-se de ordinul meu, soldaţii români care păzeau lagărele de prizionieri fără nici un fel de motive îi băteau pe militarii sovietici luaţi prizioneri. Bătăia oamenilor ruşi era ceva obişnuit în lagărele de prizioneri.

Întrebare: Tot aşa de obişnuit ca şi execuţiile prizionerilor sovietici ?

Răspuns: Da. Recunosc mulţi militari sovietici au fost împuşcaţi de români în lagărele de prizioneri.

Întrebare: Din ordinele cui se nimiceau oamenii sovietici?

Răspuns: În luna Septembrie 1941 Mareşalul Antonescu a dat ordin locţiitorului şefului de stat major al armatei de operaţiuni generalului Tătăranu care conducea lagărele de prizioneri din zona militară, să împuşte imediat pe toți politrucii şi comisarii Armatei Roşii luaţi prizioneri de trupele române.În aceiaşi lună, având în vedere ordinul lui Antonescu eu am dat indicaţii administraţiei române al lagărelor de prizioneri să indentifice între militarii sovietici pe comisari şi politruci ai Armatei Roşii şi să-i împuşte.

Întrebare: Ce număr de prizioneri sovietici au fost împuşcaţi din ordini dumn3aoastră?

Răspuns: Nu ştiu precis însă înclin să cred că în lagărele de prizioneri care se aflau subordonate mie, nu a rămas nici un politruc sau comisar al Armatei Roşii pentrucă toţi au fost împuşcaţi conform ordinului Mareşalului Antonescu şi indicaţiilor mele personale.

Întrebare: Prizionerii sovietici se nimiciau sub conducerea dumneavoastră şi prin alte metode ?

Răspuns: Da, în luna Iulie 1941 din indicaţiile mele a fost organizat în comuna Slobozia județul Ialomiţa, un lagăr cu regim special unde se trimiteau prizioneri sovietici care erau bănuiţi că au purtări neloiale faţă de administraţia română.În acest lagăr în deosebire de celelalte a fost instaurat un regim aspru: prizionerii sovietici dormeau pe pământul gol, mulţi dintre prizioneri pentru cea mai mică greşală au fost închişi în carcere. Din cauză de slăbire şi epidemii, mai cu seamă de tifos exantematic care era urmarea hranei rele şi condiţiilor antisanitare în care ei se aflau, neputând rezista regimului introdus mureau.

Întrebare: Parcă situaţia prizionerilor sovietici în alte lagăre era deosebită de regimul de acel lagăr. Dar acolo la fel mureau militarii sovietici ?

Răspuns: Da. Trebuie să recunosc că o mare mortalitate din cauza istovirii și epidemiei a avut loc şi în alte lagăre de prizioneri. Cei mai mulţi prizioneri ruși au murit de foame şi tifos exantematic în 1941 în lagărele situate pe sectorul căilor ferate Braşov – Sibiu.Mărirea mortalităţii între prizionerii sovietici se întâmpla şi din cauza ei nu aveau hrană de ajuns şi erau puşi să muncească câte 12-14 ore pe zi, iar mulţi au fost daţi forţat în robie moşierilor români.

Întrebare: Ce număr de prizioneri sovietici se aflau în robie în România?

Răspuns: Mai mult de 10 mii.

Întrebare : În acest număr intră şi cetăţenii sovietici aduşi forţat depe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice ?

Răspuns : Desigur, numărul total ale cetăţenilor sovietici aflaţi la lucru în România a fost mult mai mare.

Întrebare : Ce participare aţi avut dumneavoastră în alungarea oamenilor sovietici depe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice?

Răspuns : În luna Martie 1944, când unităţile Armatei Roşii în urma înaintării au spart frontul trupelor româno-germane în regiunea Uman,Mareşalul Antonescu a convocat şedinţa miniştrilor şi a ordonat să se ridice din Basarabia şi Bucovina instalaţiile de fabrici şi zăvoade, bibliotecile, laboratoarele ştiinţifice şi lucrurile de preţ, şi să alunge în România tineretul rusesc mobilizabil. Cu ridicarea instalaţiilor de fabrici şi zăvoade,a lucrurilor de artă şi de preţ a fost încredinţat guvernatorul Bucovinei generalul Dragalina şi guvernatorul Basarabiei generalul Stavrat cu alungarea bărbaţilor în etatea de recrutare din aceste regiuni şeful Marelui Stat Major generalul Şteflea. Mie,Mareşalul Antonescu mi-a încredinţat să urmăresc îndeplinirea ordinului lui şi să dau pentru cetăţenii sovietici pentru a fi transportaţi în România mijloace de transport pe calea ferată.Îndeplinind ordinul lui Antonescu, eu am pregătit garnituri pe calea ferată pentru 80 mii de oameni însă sa reuşit să fie aduşi numai 30 mii de oameni.

Întrebare : La prădarea organizată de români pe teritoriul sovietic dumneavoastră ați luat parte ?

Răspuns : Da, am luat parte.

Întrebare : Povestiţi despre aceasta ?

Răspuns : La începutul răsboiului eu ca înlocuitorul ministrului de răsboi m-am ocupat cu aprovizionarea, îmbrăcămintea şi cu altele lucruri pentru întreţinerea armatei române.În luna Septembrie 1941 după ce armata română a ocupat o parte însemnată din teritoriul sovietic, eu din ordinul Mareşalului Antonescu am ordonat serviciului de intendenţă al armatei române să nu se trimeată din România alimente în armata de operaţiuni. Eu aveam în vedere că armata română se va hrăni din prădarea teritoriului sovietic ocupat.

Întrebare : Întradevăr, aşa a fost?

Răspuns : Da. Autorităţile româneşti luau forţat de la sătenii ruşi grâul, vitele și alte alimente. Cum mi-a raportat în Noembrie 1942 şeful serviciului de intendenţă al armatei de operaţiuni generalul Rădulescu, românii au reuşit să ia toată recolta din colhozuri şi tot grâul care era la săteni în satele din regiunea Tiraspol.

Procesul verbal este înscris din cuvintele mele adevărat, citit de mine în limba română.Constantin Pantazi.

A interogat : Subşeful biroului secţiei de instrucţie al Direcţiunei Generale „Smerş” maiorul Sedov

A tradus : Translatorul Direcţiunei Generale „Smerş”, Znamerovschi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare