Interogatoriul lui Constantin Pantazi din 7 Ianuarie 1946 - Închisoarea Lubianka din Moscova

Întrebare: Povestiţi, când România a început cu Germania pregătirea împotriva Uniunii Sovietice?

Răspuns: Pregătirea României de razboi împotriva Uniunii Sovietice a început din noiembrie 1940, când la Bucureşti, conform pactului semnat de Mareşalul Antonescu de aderarea României la „Pactul Tripartit”, au sosit misiunea militară germană compusă din grupuri de ofiţeri-instructori germani: cu general-colonel Nanzen în fruntea trupelor de uscat şi la forţele aeriene în frunte cu General-maior Speidel.Odată u sosirea în România a misiunilor militare germane, din ordinul Maresalului Antonescu, şeful marelui stat major a armatei române generalul Ioaniţiu a dat un ordin pe armată de lăsarea ofiţerilor instructori germani în unităţi pentru reorganizarea şi reinstruirea trupelor române în conformitate cu regulamentele armatei germane.Tot atunci, din ordinul Mareşalului Antonescu au fost strânşi timp de 2 luni pentru reinstruire toţi ofiţerii în rezervă a armatei române, care au făcut instrucţia sub conducerea nemţilor.În perioada de reinstruire a ofiţerilor în rezervă, marele stat major a armatei române a prelucrat planul de chemare a 12 contigente supuse mobilizaţiei în armată în caz de răznoi cu aşa socoteală, ca până la 1 iulie 1941 toate aceste contigente să fie pregătite în conformitate cu cerinţele legale ale armatei germane.Tot aşa entru reinstruire au trecut toate cadrele înalte şi superioare a armatei române la armele lor.În acest fel, sub conducerea nemţilor la începutul razboiului contra Uniunii Sovietice toată armata română şi flota aeriană militară au fost reorganizate şi reinstruite după tipul german. Divizia blindată germană care a sosit în România a fost cantonată în oraşele Râmnicul-Sărat, Buzău, Mizil, Ploeşti şi Târgovişte în barăci, construite sub conducerea mea din indicaţiile Mareşalului Antonescu. Tot aşa în România au sosit unităţi germane de apărare antiaeriană, care au cantonat la Ploeşti, au fost aduse pentru respingerea atacurilor aviaţiei sovietice asupra regiunilor petrolifere în timp de razboi. În decembrie 1940 în România din Germania a sosit organizaţia „Todt”, care imediat sa apucat de construirea şoselelor strategice care duceau spre graniţele cu URSS.În octombrie 1940 mareşalul Antonescu a format la ministerul apărării naţionale un comitet special în care au intrat ministrul economiei naţionale – avocatul Cancicov, ministrul de finanţe – directorul băncii române Cretzianu, şeful marelui stat major generalul Ioaniţiu şi locţiitorii lor.

Foto : Constantin Pantazi cu Generalul german Maximilian de Angelis pe front la Kuban


Acest comitet se ocupa cu rezolvarea problemelor legate cu producţia de armament şi echipament pentru armata română înlăuntrul ţării, şi tot aşa şi cu importarea tehnicei militare de peste graniţă. La sfârşitul anului 1940 Mareşalul Antonescu a format, sub conducerea sa, un comitet de coordonare în care au intrat: eu, şeful marelui stat major generalul Ioaniţiu, ministrul înarmării generalul de corp Dobre, locţiitorul ministrului de razboi la aviaţie generalul Jienescu, locţiitorul ministrului de razboi la flota de război contraamiralul Coslinschi şi directorul direcţiuni căilor ferate generalul Orezeanu.La şedinţele comitetului se discutau probleme despre pregătirea României de razboi împotriva Uniunii Sovietice, şi anume, despre construirea de regiuni întărite, înarmare, mobilizarea românilor în armată, reorganizarea şi instruirea armatei după tipul german, aprovizionarea şi asigurarea armatelor române cu transport în timpul răsboiului.În ianuarie 1941 Mareşalul Antonescu, întorcându-se din Berlin unde a avut întâlnire cu Hitler, a convicat comitetul de coordonare în şedinţă la care au asistat toate persoanele susnumite şi a anunţat că Germania în curând va ataca Uniunea Sovietică, deci pentru aceasta, cum a spus Antonescu,România trebuie să se pregătească intens pentru acest război pentru ca să intre în război de partea Germaniei.Cu acest scop Antonescu nea propus să intensificăm lucrul în armată pentru ca România să fie complect gata pentru a începe operaţiile militare. În legătură cu aceasta din ordinul Mareşalului Antonescu, în februarie 1941 au fost trimise la graniţa Bucovinei de Nord şi Basarabiei mobilizate şi gata de acţiuni de răsboi contra Uniunii Sovietice: divizia 4 de vânători de munte, diviziile 7, 8, 21 de infanterie, divizia de infanterie de gardă, un corp de cavalerie şi încă o divizie de infanterie denumiirea căreia eu acum nu o ţin minte. În afară de aceastea la graniţa cu URSS au fost trimese 3 divizii germane, separate din cele 21 divizii nemţeşti care au trecut prin România în Grecia.În mai 1941 şeful marelui stat major generalul Ioaniţiu, întorcându-se din Germania, unde el a fost împreună cu Mareşalul Antonescu, într-o discuţie în particular mi-a spus că Antonescu a ajuns la înţelegerea cu Hitler în privinţa atacării comune a Uniunii Sovietice.Din ordinul Mareşalului Antonescu, în mai 1941 au fost trimise în plus la graniţa cu URSS: o divizie de grăniceri, diviziile 3 şi 1 de vânători de munte, divizia 13 de infanterie şi divizia blindată.Totodată împreună cu aceste unităţi nemţii au trecut la graniţa cu URSS şapte divizii nemţeşti de infanterie.Prin urmare la începutul atacului militar a României şi Germaniei contra Uniunii Sovietice, la graniţa României cu URSS au fost concentrate 12 divizii româneşti şi 10 divizii germane în total până la 600 mii de oameni.

Procesul verbal este înscris din cuvintele mele adevărat şi citit de mine.Constantin Pantazi.

A interogat: Şeful de birou al secţiei de instrucţie la Direcţiunea Generală „Smerş” maiorul Sedov.

A tradus : Colaboratorul Direcţiunei Generale „Smerş” Znamerovschi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare