Interviu cu Corneliu Coposu - Cum sa realizat lovitura de stat de la 23 August 1944 ?

În apropierea împlinirii a 2 ani de zile de la lovitura de stat din data de 23 August 1944 redactorul ziarului Dreaptatea domnul Lazăr Iliescu,s-a adresat domnului Corneliu Coposu secretar general adjunct al Partidului Național Țărănesc,participant activ la toate etapele preliminare loviturii de stat și l-a rugat să îi răspundă la întrebările menite,și să aducă lămuriri și precizări în legătură cu actul controversat contestat de o parte de presa si opinia publică din România.Interviul trebuia să apară în ziarul Dreptatea dar acesta a fost cenzurat din ordinul președintelui Partidului Național Țărănesc Iuliu Maniu.

Lazăr Iliescu - Lovitura de stat de la 23 August 1944,pe care o aniversăm,a fost evenimentul crucial care a determinat căderea lui Antonescu și încetarea războiului,în care a fost angajată România.Presa de la noi a publicat diferite relatări,declarații,interviuri și comentarii,pe marginea acestui eveniment.În ultima vreme s-a lansat o formulă nouă,botezată,"insurecția armată".În calitatea dumneavoastră de secretar politic și colaborator apropiat al domnului Iuliu Maniu,care ați făcut parte din conspirație și ați fost participant la toate etapele de pregătire și realizare a loviturii de stat,vă rugăm să ne precizați,care este după părerea dumneavoastră definiția marelui eveniment.

Corneliu Coposu - Actul de la 23 August 1944,nu a fost o insurecție armată ci a fost o lovitură de stat,care a fost pregătită de un grup restrâns ca număr și executată fară forță armată.Acțiune era inteprinsă în acordul desăvârșit a majorității covârșitoare a opiniei publice din România,care era antihitleristă,antiantonesciană și antidictatorială,însă nu masele insurgente au realizat lovitura de stat,ci un grup de conspiratorii restrânși,în colaborare cu Palatul Regal.

Lazăr Iliescu - Opinia publică,care nu avut posibilitatea să cunoască culisele politice,activitatea conspiratorilor și acțiunile discrete care au stat la baza succesului remarcabil al opoziției,este dornică să cunoască amănunte,legate de pregătirea loviturii de stat.Când situați dumneavoastră începutul acțiunii premergătoare ?

Corneliu Coposu
- Începutul acțiunii premergătoare este situat în primăvara anului 1941 în luna Aprilie mai exact,când se conturase clar perspectiva intrării României în război,alături de Axă.Relațiile României cu aliații ei firești Anglia,Franța,Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică urmau să fie rupte,iar țara aluneca pe panta dependenței totale față de Germania.Regimul militar instaurat de Antonescu împingea țara la război împotriva Uniunii Sovietice,împotriva dorinței poporului.Față de războiul de prespectiva,domnul Iuliu Maniu avea următoarea opinie : "Basarabia și Bucovina de Nord ocupate abuziv în anul 1940 sânt teritorii romanești,în conformitate cu principiile stabilite de aliați."În cazul în care armata Germană pornea războiul dinspre Est,România era îndreptățită să-și reocupe teritoriile ocupate abuziv,până la vechiile frontiere,fară să depășească acele frontiere.Domnul Iuliu Maniu stabilise,încă din ultima fază a dictaturii regale,o înțelegere fermă cu Domnul Dinu Brătianu,pentru a inteprinde acțiuni comune,împotriva dictaturii regale,pentru restaurarea constituției nesocotite,a concepțiilor democratice călcate în picioare și a regimului parlamentar,pe plan intern,și acțiuni comune pentru salvarea independenței și suveranității naționale,pentru salvarea integrității teritoriale și respectarea orientării politice tradiționale și a vechilor alianțe pe plan extern. În timpul guvernării legionare și mai apoi militare,această înțelegere s-a menținut și s-a manifestat prin consultări reciproce,acțiuni paralele sau comune,în toate problemele de interes major.În ajunul sărbătorilor de Paște din anul 1941,Domnul Dinu Brătianu în numele Partidului Liberal,a delegat pe Domnul Iuliu Maniu ,să acționeze în interesul superior al Țării,și în numele Partidului Liberal.Domnul Maniu a solicitat că reprezentant al opoziției o întrevedere comună cu cei doi reprezentanți diplomatici ai guvernelor englez și american la București.Întrevederea a avut loc la data de 27 Aprilie 1941 la sediul ambasadei britanice,cu participarea Domnului Maniu,a Domnului Reginald Hoare și a Domnului Ghunter.Cu acest prilej s-a stabilit toate măsurile ce uramu să fie luate după ruperea relațiilor diplomatice cu Anglia și Statele Unite.Astfel,constituirea a două grupuri de legătură,între "opoziția unită" din România și o reprezentanță autorizată a guvernului englez,aceste grupuri urmau să fie înzestrate cu mijloace sigure și moderne de comunicare emisie-recepție și cu bază materială de activitate,precum și cu cifru.Pentru acoperirea cheltuielilor legate de această acțiune s-a apelat la capitalul Societății "Unirea" de petrol.S-au luat toate măsurile destinate reluării legăturilor,în cazul când rețelele ar fi devenit indisponibile.Cu acest prilej Domnul Maniu a cerut celor două guverne,să agaranteze anularea Dictatului de la Viena și retrocedarea Transilvanie de Nord,să asigure dreptul României la granițele din anul 1938,să considere "opoziția unită" drept reprezentant legitim al României,să nu recunoască Guvernul Antonescu instalat la conducere.Răspunsul guvernelor englez și americann urma să fie comunicat de reprezentanții diplomatici,după consultarea acestor guverne.Răspunsul a sosit după o săptămână și a fost adus la cunoștința Domnului Maniu de către respectivi diplomați plenipotențiari,printr-o adresă scrisă cu următorul conținut : "Guvernul Statelor Unite este de acord pe deplin cu toate măsurile avizate de Guvernul Marii Britanii și se consideră angajat în toate aceste măsuri.Guvernul britanic dă asigurări categorice că nu va recunoaște niciodată Dictatul de la Viena și urmările lui și consideră Transivania atribuită Ungariei drept teritoriu românesc aparținând României,în ce privește frontiera romano-sovietică este favorabil tezei romanești,însă nu își poate lua nici un angajament,soluționarea problemei fiind în funcție de comportarea României și tratatele dintre Aliați,în ce privește reglementarea intervenită prin acordul de la Craiova cu Bulgaria,socotește inoportună orice imixtiune,acest diferent fiind reglat numai între cele două țări.În ce privește Guvernul Antonescu,opinia publică din România este cea care trebuie să ateste prin acțiuni deschise nelegimitatea lui.Guvernele englez și american sânt dispuse să considere "opoziția unită" drept reprezentan legitim al României și să colaboreze cu ea,susținând în măsura posibilități activitatea ei și dandu-i tot concursul,ca răspuns la toate solicitările ei.Guvernele pune la dispoziția "opoziției unite" toate mijloacele de comunicare și propagandă și va asigura permanența legăturii stabilite."Domnul Iuliu Maniu a format imediat două grupuri de legătură,grupul Rică Georgescu și Vișa,cel dintâi din persoane apolitice ia cel de al doilea din membrii Partidului Național Țărănesc.Suplimentar a fost format și grupul de legătură Ciupercescu directorul Caiilor Ferate Române și grupul Simașa-Păstoiu de agitație și propagandă.Pentru ipoteza descoperirii grupurilor s-au stabilit ca în extremis să se recurgă pentru comunicări importante sau de alramă la ambasadele Elveției,Turciei și Suediei.După căderea grupurilor Georgescu-Vișa,englezii,la cererea Domnului Maniu,au trimis echipa Chastelain-Porter desconspirată și ea,și apoi echipa Doran parașutată în Bulgaria trecând Dunărea și intrând pe teritoriul românesc.Prin acest grup de legătură s-au transmis date cu caracter politic,s-au primit informații legate de evenimentele de război și de tratativele diplomatice până la 23 August 1944.După arestarea grupurilor Rică-Vișa desconspirate de Gestapo-ul german,grupul Doran a transmis 105 de note informative până în ajunul semnării armistițiului cu Uniunea Sovietică.Prin aceste note informative sa întocmit preamblu de la Cairo al tratatului de armistițiu.Asupra acestui capitol am prezentat un raport detailat,apărut în presă,în cadrul ședinței Comitetului Central al Partidului Național Țărănesc.

Lazăr Iliescu - Care era ținta legăturilor făcute ?

Corneliu Coposu - Obiectivul acțiunii inteprinse inițial,a fost nerecunoașterea Dictatului de la Viena,răsturnarea Guvernului Antonescu la momentul oportun,ieșirea României din Axă,încheierea repidă a războiului din Est .Începând cu anul 1942 ,obiectivul începuse să se contureze mai ales pentru găsirea unor soluții de încheiere a unui armistițiu cu Aliații,în cele mai bune și favorabile condiții prntru România,ieșirea României din Axă,eliberarea Țării de ocupația germană și aderarea la Națiunile Unite Aliate,restabilirea independenței și suveranității naționale,înlăturarea Guvernului Antonescu,instalarea unui regim democratic și restabilirea libertăților civice,realizare păcii.

Lazăr Iliescu - Lovitura de stat de la 23 August 1944,s-a făcut,fară îndoială în asentimentul unanim al poporului român.Desigur că măsurile de prudență,impuse de prezența germanilor în țară,de supravegherea atentă a Siguranței Statului și de activitatea intensă a serviciilor de informație ale Mareșalului Antonescu și ale Gestapo-ului german,a determinat o limitare a publicității legate de pregătire și o discreție totală în ce privește activitate conspirativă.În consecință numărul celor implicați era foarte restrâns.Marele public,care ignora proporțiile juste ale antecedentelor,ar dori să afle cum a pornit și cum s-a extins acțiunea ?

Corneliu Coposu - Acțiune s-a extins după cum urmează : inițial Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal ,începând cu anul 1943 și cu Partidul Social Democrat,de la 20 Iunie 1944 și Partidul Comunist Român că formații reprezentative politice.În acțiune au intrat,de la începutul anului 1942 Majestatea Sa Regele Mihai și anturajul său la insistențele Domnului Grigore Niculescu Buzești,grupul Buzești din Ministerul Afacerilor Externe,să mai extins prin sondaje și acțiuni individuale de convingere purtate cu discreție prin intermediari apropiați respectivilor,sau prin convorbiri directe,purtate de Domnul Maniu,cu Domnii Sănătescu,Niculescu Buzești și Generalul Niculescu,începând cu sfârșitul anului 1943,ofițerii superiori din comanda unităților ai Statului Major,sau alăturat apoi grupului de conspiratori și simpatizanții dintre devotații Națiunilor Aliate,și multe persoane de încredere din Ministere,Siguranța Statului,Serviciul Secret de Informații,apoi și un grup de legionari desolidarizați de acțiunile lui Horia Sima.Marea masă a opinie publice era categoric ostilă germanilor,în marea ei majoritate,lui Antonescu și ideiilor sale.Această masă a constituit piedestalul principal pe care se putea conta,în momentul declanșării acțiunii.

Lazăr Iliescu - Întrucât după cum se știe,s-au înregistrat controverse privind începerea și conducerea în această lovitură de stat,care este opinia dumneavoastră în legătură cu această problemă controversată ?

Corneliu Coposu - Acțiune conspirativă a fost pusă sub auspiciile Majestății Sale Regle Miahi,în numele căruia s-a desfășurat tentativa.Inițiativa și coordonarea conspirației a aprtinut Domnului Iuliu Maniu.Coordonatorul și centralizatorul întregii activități a fost Domnul Grigore Niculescu Buzești .El a fost cel care,convins de Domnul Maniu a îmbrățișat ideea încă di anul 1942.Domnul Maniu l-a cunoscut în casa Prințului Barbu Stirbey fiind soțul fiicei sale.Domnul Maniu avea pentru Domnul Buzești un respect deosebit și o apreciere ieșită din comun,considerând-ul foarte serios,tenace,inteligent și bine documentat și conta foarte mult pe el în acțiunea loviturii de sat.La rândul său Domnul Buzești manifesta față de Domnul Maniu un devotament vecin cu adorația,o fidelitate totală și o admirație fară egal.Începând cu anul 1942,Domnul Buzești la ținut la curent pe Domnul Maniu cu toate informațiile recepționate la Ministerul de Externe,privind evoluția situației politice internaționale,mersul războiului,atmosfera dintre țările neutre și aliate precum și cu relațiile dintre germani și Guvernul Antonescu.De multe ori Domnul Buzești se consulta cu Domnul Maniu dacă este bine să înștiințeze pe Mareșalul Antonescu despre unele rapoarte și informații pe care le recepționa din corespondența diplomatică a Ministerului de Externe.De asemenea,în mod discret,transmitea din partea Domnului Maniu prin curieri și scrisori diplomatice,anumite indicații și instrucțiuni destinate personalului diplomatic român din străinătate,devotat acțiunii Domnului Maniu de rastrurnare a Guvernului Antonescu,și chiar românilor neîncadrați în Ministerul de Externe,care se găseau expatriați în țările neutre.După ce prin presiunea Domnului Buzești,Majestatea Sa Regele Mihai și anturajul său au fost convinși să îmbrățișeze teza Domnului Maniu,tot Domnul Buzești a fost acela care a mijlocit întâlnirile dintre Regele Mihai și Domnul Maniu și mai apoi,întâlnirile dintre Rege și Domnul Lucrețiu Pătrășcanu .Domnul Buzești a fost prezent la toate întâlnirile,discuțiile,negocierile și toate tratativele impuse de situație,cu partidele istorice,cu social-democrații,cu comuniștii și cu militarii.Toate discuțiile și toate propunerile îi erau aduse la cunoștință Domnului Maniu,care își dădea acordul,inclusiv măsură de arestare a Mareșalului Antonescu.Asupra rolului jucat de Domnul Buzești este lămuritor comunicatul publicat de acesta în luna Septembrie 1944,și publicat în presă,în urma unor interviuri ale unor participanți la conspirație și ale unor comentarii contradictorii privitoare la lovitura de stat,el confirmă rolul avut în conspirație,acela de coordonator și centralizator al acțiunii,fară a fi contrazis de cineva.În ce privește poziția Domnului Maniu,în inițierea,conducerea și realizarea loviturii de stat de la 23 August 1944,literatura politică subiectivă ulterioară,a elaborat,succesiv,mai multe variante lipsite de temei și chiar de seriozitate.Conform cu aceste diversiuni lansate în mediul public se arată că : Domnul Maniu s-ar fi opus loviturii de stat de la 23 August 1944,s-ar fi opus acțiunii anti-hitleriste a forțelor democratice,s-ar fi opus constituirii unui front comun de eliberare națională,că ar fi colaborat cu Mareșalul Antonescu,chiar și cu nemții și alte asemenea diversiuni.După ce,inițial,Partidul Comunist Român,prin manifeste și propagandă,s-a străduit să marcheze și prezența lui,la realizare și organizarea loviturii de stat de la 23 August 1944,cu trecerea timpului comuniștii au început să-și revenndice actul,că ar fi fost inițiat,condus și realizat de Partidul Comunist,că acest partid ar avea meritul înființării coaliției,că celelalte formațiunii ar fi prestat o colaborarae infimă,și au profitat in ultimul moment.Pentru a face cunoscut lipsa de temei și de seriozitate,a acestor diversiuni,este suficient să se precizeze că : după însăși afirmațiile unanime ale susținătorilor acestor diversiuni,Partidul Comunist Român a fost de acord,a stăruit și chiar a emis ultimatum-uri Domnului Maniu să accepte președenția guvernului de la 23 August 1944.Apoi din toți membrii Partidului Comunist Român,Domnul Lucrețiu Pătrășcanu,a aflat primul de arestarea Mareșalului Antonescu în ziua de 23 August 1944,la orele 20:00,iar prietenii Domnului Pătrășcanu,au aflat ulterior.Cert este că Domnii Gheorghe Gherghiu-Dej,Petru Groza și Ion Gheorghe Maurer,ca să îi menționăm decât pe aceștia,au aflat din comunicatul de la radio făcut de Regele Mihai în acea seară.S-au făcut și alte afirmații care ajungeau la concluzia că lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi meritul exclusiv al Partidului Comunist Român.Astfel într-un interviu publicat în ziarul România Liberă la aniversare unui an de la lovitura de stat,Domnul Pătrășcanu a declarat că textul proclamației difuzat în seara de 23 August 1944 la radio de Rege ar fi fost redactat de dânsul,în luna Iunie 1944,într-o noapte,în plin bombardament,deodată cu decretele de amnistie și grațiere.Adevărul este că proclamația citită la radio de Rege a fost redactată de Domnul Buzești în ziu de 23 August 1944 între orele 18:00-19:00 în incinta Palatului Regal.La apariția articolului din ziar Domnul Buzești a vrut să dezmintă ceea ce insinua Domnul Pătrășcanu,dar a fost oprit de Domnul Maniu.S-a mai afirmat,în presă și în broșurile publicate ulterior că obiectivul vizat de Partidul Comunist era exclusiv arestarea Mareșalului Antonescu și că Partidul Comunist nu ar fi fost de acord cu incheiera unui armistițiu de către Mareșalul Antonescu,nici cu ultimele încercări de a-l determina pe Mareșal să facă neîntârziat armistițiul.Neadevărat!În ceea ce privește încheierea armistițiului,de Mareșalul Antonescu,acordul era unanim.În acest sens,toate demersurile făcute,se bucurau de acordul și sprijinul Palatului și a tuturor formațiunilor politice din conspirație.Ceea ce se ascunde în mare parte,adevărul în ce privește atitudinea Domnului Maniu față de Partidul Comunist și activitatea lui anti-hitleristă,este : reticența Domnului Maniu de a încheia cu partidul Comunist un acord fară condiții,cerea Partidului Comunist să afirme deschis dreptul României asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord și să se angajeze,ca,alaturi de ceilalți militanți anti-hitleriști,să depună eforturi pentru recunoașterea de către Uniunea Sovietică a acestui drept.De asemenea,este adevărat că Domnul Maniu a refuzat să accepte intrarea în coaliția democratică a diferitelor formații pe care le socotea,fie nedemne de a se număra printre factorii reprezentativi ai opiniei publice datorită colaborării compromițătoare a acestora cu dictatura regală din timpul Regelui Carol al II lea.,fie lipsită de forță politică concludentă.

Lazăr Iliescu - Vă rugăm să ne relatați câteva elemente,privind acțiunea pregătitoare.

Corneliu Coposu - Pentru atingerea scopului principal urmărit : ieșirea României din Axă și din alianța cu Germania și răsturnarea Guvernului Antonescu,în cei trei an care au trecut de la intrarea României în război,s-au inteprins o serie de acțiuni în funcție de oportunitatea momentului.S-a protestat împotriva activității guvernului,împotriva continurii războiului,împotriva subjugării economiei romanești în interesele Germaniei,am trimis memorii lui Mussolini lui Hitler,s-a protesta împotriva consecințelor Dictatului de la Viena,s-a desfășurat o acțiune propagandistică împotriva fascismului și a ocupației germane.S-a procedat sistematic la pătarea imaginii guvernului și la sabotarea colaborării româno-germane.Pe plan extern s-a încercat stabilirea prin intermediari,a unor relații amiabile cu Uniunea Sovietică,s-au menținut în permanență legăturile de informație și consultare cu guvernul englez.S-au făcut nenumărate sondaje privin perspectiva încheierii unui armistițiu.S-a obținut aprobarea pentru negocieri oficiale între delegațiile Opoziției Unite din România și o delegație investită cu depline puteri de Aliați aflată la Cairo.A fost trimis cu puteri depline Barbu Stirbey și apoi Constantin Vișoianu pentru negocierea unui armistițiu.Cu ocazia diferitelor întruniri cu caracter privat ca evenimente de familie,conferințe literale,expoziții,s-a desfășurat,în mod tacit o propagandă de condamnare a războiului și a alianței română-germană,sperând într-o victorie a aliaților.Domnul Ghiță Popp,secretarul general al P.N.Ț. a rostit un discurs curajos,acuzând-ul pe Mareșalul Antonescu de masacrarea tineretului român într-un război antipopular pierdut și somându-l să încheie imediat războiul,retrăgând România din Axa care ia cauzat catastrofa.Pe plan extern s-au dat asigurări guvernelor aliate privitoare la devotamentul opiniei publice românești pentru cauza aliată și la caracterul anti-hitlerist al Opoziției Unite,s-a transmis guvernului sovietic intențiile de colaborare amiabilă ale opoziției,s-a confirmat orientarea democratică și ideologia partidelor din Opoziția Unită.În străinătate,activau conform idicațiilor Domnului Maniu,numeroși diplomați români,care refuzaseră colaborarea cu Guvernul Antonescu și cu Germania,la aceștia se adaugă și diplomații activi din serviciul Ministerului de Extrne care colabora în secret cu Domnul Buzești.Acești români,respectând indicațiile primite,desfășurau o activitate pe lângă comandamentele militare aliate și o propagandă pe lângă oficialități,în favoarea tezelor românești.În interseul cauzei,Domnul Maniu a avut convorbiri cu președintele Ceh Edvard Beneš,care la solicitarea Domnului Maniu a discutat direct cu Stalin,obținerea unor condiții favorabile pentru România,condamnată prin hotărârea Marilor Aliați să suporte clauza capitulării necondiționate.De asemenea,a avut intervenții la Domnul Winston Churchill,șeful guvernului britanic,precum și la numeroși lideri ai politicii engleze și americane,prin mijloace limitate de corespondență secretă,care le avea la îndemână.A ținut permanent legătură cu ambasadorii țărilor neutre aflați la București.În ceea ce privestre activitatea desfășurată în țară,memoriile de protest trimise guvernului de Domnul Maniu pe tot parcursul războiului sânt edificatoare.Domnul Maniu a făcut de asemenea diferite demersuri adresate guvernului,în interesul unor anti-fasciști persecutați sau condamnați,în favoarea evreiilor terorizați prin aplicarea legilor antisemite.Pe plan politic intern Domnul Maniu a intrat în legătură cu Palatul Regal și a avut nenumărate întâlniri clandestine,cu Majestatea Sa Regele Mihai și anturajul său precum și două întrevederi cu Majestatea Sa Mama Elena.În cadrul acțiunii inteprinse,și anume în prespectiva aplicării soluției a doua,adică răsturnarea prin forță a Mareșalului Antonescu,Domnul Maniu a tratat personal cu numeroși ofițeri militari superiori,pentru a se asigura de tot sprijinul lor.Prntre aceștia se număra Domnii Generali Constantin Sănătescu,Costică Niculescu,Mihail Racoviță,Aurel Aldea,Ion Lițeanu,Iosif Teodorescu,Domnii Colonei Ștefan Niculescu,Dumitru Dămăceanu și Șelescu precum și Domnii Amirali Gheorghiu și Horia Măcelariu,Comandorul Mocanu de la Marină precum și Generalul Ermil Gheorghiu.Pentru menținerea legăturilor permanente cu militarii,au fost desemnați Aurel Lecuția și eu.Contactul cu partidele politice a fost asigurat,cu liberali prin Ion Hudiță și Vasile Solomon,cu socialiștii prin Emanoil Socor și Grigore Graur,cu comuniștii din primăvara anului 1944 prin Ion Hudiță,Aurel Dobrescu și eu.Pentru desfășurarea unei bune colaborări cu coaliția din Opoziția Unită Domnul Maniu avea întâlniri săptămânale cu Domnul Dinu Brătianu,în casa căruia au avut loc discuții cu toți fruntași liberali George Brătianu,Bebe Brătianu.Dintre socialiști s-a discutat în mai multe rânduri cu Domnii Titel Petrescu ,Ștefan Voitec și Ion Flueraș.Dintre comuniști,ținea legături vechi dinainte de anul 1940 cu Domnii Lucrețiu Pătrășcanu,Ilie Cristea,Iustin Porutiu etc,iar în timpul războiului,pe lângă aceștia a primit pe Domnii Magheru,Bâgu și Emil Bodnăraș,etc.De asemenea a contatctat prin intermediari pe Domnii Ștefan Foriș și Ion Gheorghe Maurer.Discuțiile de amănunt erau lăsate în grija Domnului Buzești,care a fost prezent la toate acțiunile,fie vorba de demersuri comune,fie că se trata bilateral cu anumite formațiuni sau organizații,politice ori militare.Din Ministerul Afacerilor Externe,Domnul Maniu a avut contact personal cu Domnii Domnii Davidescu,Stoica,Niculescu Buzești,Victor Pogoneanu,Cămil Demetrescu etc.Acțiunea loviturii de stat din data de 23 Augus 1944 a fost puternic susținută din afara partidelor politice,Prințul Barbu Stirbey și de Domnii Sabin Mănuilă,Ștefan Papanace Constantin Vișoianu,Generalul Nicolae Rădescu etc.Cu unii Generali ai armatei atrași în conspirație cum ar fi Generalii Gheorghe Mihail,Dombrovski și Gheorghe Potopeanu,Domnul Maniu a refuzat orice contact cu ei, când i s-a cerut asta de către Palatul Regal.În afara celor enumerați ami sus,numărul celor care au luat parte la reușita loviturii de stat este mult mai mare.Numele menționate sânt făcute după o ierarhie determinată de aportul pe care la avut fiecare și datorită întâlnirilor în diferite etape ale acțiunii.Trebuie menționat și aportul pe care l-a avut tineretul național țărănesc condus de Domnul Ghilezan,tineretul comunist,cadrele didactice universitare.Cu unii profesori Domnul Maniu a avut întâlniri și discuții de colaborare.

Lazăr Iliescu - Ce reprezintă,mai concret cele două soluții,preconizate pentru ieșirea din impas ?

Corneliu Coposu - Cele două soluții : În anii 1941-1942 s-a discutat diferite modalității pentru realizarea obiectivelor propuse.S-a examinat posibilitatea de a instaura în România un guvern de personalități considerate prietene Germaniei,Mareșalul Antonescu rămânând în continuare comandantul armatei.Se viza persona Domnului George Brătianu,despre care se știa că se bucură de aprecierea germanilor.S-a vehiculat apoi numele Domnului Gigurtu,care era în măsură să obțină aprecierea Germaniei.La acest tip de formule s-a renunțat la sfârșitul anului 1942.Începând cu anul 1943 singurele soluții posibile și realizabile,au fost socotite în cercurile Palatului Regal,Ministerul de Externe și ale fruntașilor Opoziției Unite :

1) Încheierea Armistițiului de către Mareșalul Antonescu.
2) Încheierea Armistițiului fară Mareșalul Antonescu după realizarea loviturii de stat.

Trebuie menționată aici ideea,venită din cercurile Palatului Regal,în primăvara anului 1944 după plecarea lui Vișoianu la Cairo,ca Majestatea Sa Regele Mihai cu un grup de oameni politici democrați,să plece clandestin din țară,să aterizeze în liniile sovietice,de unde să emită o proclamație către Țară și să acuze ilegalitățile Guvernului Antonescu. La această idee s-a renunțat imediat,fiind considerată ineficace,inoportună și generatoare de complicații pentru țară.De asemenea,s-a discutat parașutarea Domnului General Aurel Aldea în spatele frontului cu mandat de la Majestatea Sa Regele Mihai și Blocul Național Democratic,pentru semnarea armistițiului.Ideea a întrunit un acord unanim,însă înaintarea vertigionoasă a trupelor sovietice,după prăbușirea frontului la Uman,a făcut imposibilă realizarea ei.Majestatea Sa Regele Mihai,fruntașii politici de seamă,partidele constituite în B.N.D. au fost de acord cu cele doua soluții și cu constatarea de "tertio non datur".

Prima soluție avea toate șansele de reușită. Mareșalul Antonescu avea autoritate și prestigiu în armată,era respectat de toți generalii armatei,cunoștea potențialul militar român și german,amplasamentul trupelor,forțele de care dispun germani în țară și în vecinătate frontierelor,forțele pe care le-ar putea antrena împotriva României.Motivarea ieșirii României din alianță militară avea multe cauze : Germanii nu își respectaseră angajamentul luat față de Mareșalul Antonescu,retrăseseră flota 6 aeriană și corpul 4 motorizat spre frontul de Nord.Mareșalul Antonescu,în calitate de militar,acoperit politic de B.N.D. ar fi putut realiza armistițiul fară probleme cu maximul de șanse de reușită.Pentru soluția asta a fost toată lumea de acord.

A doua soluție era gândită prea romantică.În cazul refuzului Mareșalului Antonescu de a-și încalcă angajamentele luate față de Germania și de a-și păta onoarea militară,trebuia procedat la arestarea lui forțată și înlocuirea lui cu un guvern democratic,care urma să retragă țara din alianța politică și militară încheiată cu Germania și să încheie armistițiul cu puterile aliate.

Greutatea realizării acestei soluții consta în faptul că nu se asigura sprijin militar aliat așa cum se spera la începutul discuțiilor de la Cairo,deoarece din ultimele telegrame trimise de la Cairo rezulta că aliații nu pot trimite trupe parașutate pentru a asigura reușita loviturri de stat.Conspirația nu dispunea în capitală de forțe militare carea ar fi putut să sprijine lovitura de stat,iar apropierea unor unități militare devotate cauzei nu putea fi făcută rapid și fară să fie observată.Apoi noul guvern format,risca să fie anihilat în câteva ore.Se mai punea întrebarea în ce proporție va urma armata română proclamația Regelui și câți comandanți de unități militare vor continua să rămână devotați Mareșalului Antonescu.Desigur că trebuia să se țină seama și de apropierea armatelor sovietice,pentru că represiunea germană,care părea sigură,să fie incomodată.Dar din acest punct de vedere se manifesta îngrijorarea ca nu cumva armata sovietică apropiindu-se ,să opresaca ofensiva lasandu-i pe germani să masacreze conspirația și pe fruntașii lor.Totuși,altă soluție logică nu exista.În aceasta situație s-a decis ca în cazul în care Mareșalul Antonescu persistă în refuzul lui de a încheia imediat un armistițiu sau în cazul în care se întețește pericolul ca acțiunea pregătită să fie adusă la cunoștința germanilor,să se pună în aplicare soluția a doua. În acest scop s-a decis la 21 August 1944 cu acordul Palatului Regal și al B.N.D.,ca în noaptea de 26/27 August să se declanșeze lovitura.În același timp s-au dat dispoziții unităților militare de la Slobozia,Giurgiu și Pitești să se apropie de capitală,pentru ca în noapte de 26/27 August să fie la dispoziție.S-au stabilit și măsuri strategice cu Generalul Iosif Teodorescu și Colonelul Dumitru Dămăceanu în sarcina comandamentului militar al capitalei.Acest plan s-a dovedit a nu avea succes,deoarece în urma atitudini din ultimă oră a Mareșalului Antonescu,se impunea necesar arestarea imediată a acestuia,pentru a numai avea timp să aducă la cunoștința germanilor intenția de a înceta războiul și pentru ca acesta să numai plece pe front așa cum intenționa.


Lazăr Iliescu - S-a afirmat că Domnul Iuliu Maniu ar fi refuzat în mod constant,formarea unui front antifascist și anti-antonescian.Ce puteți să ne spuneți despre asta ?

Corneliu Coposu - Domnul Maniu a inițiat și a format Opoziția Unită din România,de la începutul guvernării Mareșalului Antonescu.S-a bucurat,din primul moment de sprijinul acordat de Constantin I.C. Brătianu.Ulterior s-au alăturat acțiunii și Social-Democrații prin Domnii Titel Petrescu,Ion Fluieraș și Iosif Jumanca.La solicitările ulterioare,care i-au fost făcute de către diferite partide politice mai mici,care doreau să se alăture opoziției,Domnul Maniu a răspuns negativ,socotind,prin flerul domniei sale etic,că anumiți politicieni,implicați în dezastrul țării,prin colaborarea lor cu dictatura regală anterioară de tristă amintire,ca Domnii Gheorghe Tătărescu,Lothar Rădăceanu și Mihail Ralea,nu au ce să caute în conspirație.Domnia sa le-a recomandat să acționeze paralel,într-un front al foștilor sprijinatori ai dictaturi lui Carol al II lea,pentru același obiectiv,reducând,în acest fel vinovăția lor pentru dezastrul țării,în convingerea că orice activitate de contracarare a dictaturii și a colaborării fortuite cu Germania,este utilă cauzei.Se mai ridica și problema discreției și a încrederii în anumiți oameni,care nu prezentau suficiente garanții de consecvență.

Lazăr Iliescu - Este adevărat că Domnul Iuliu Maniu ar fi refuzat orice colaborare cu Partidul Comunist Român ?

Corneliu Coposu - Nu este adevărat ! Domnul Maniu a tratat cu diferiți reprezentanți ai Partidului Comunist.După cum se știe, la 20 Iunie 1944,Partidul Comunist a aderat la B.N.D.,format de P.N.Ț. ,P.N.L. și P.S.D. Acest Bloc a desfășurat o activitate comună,a realizat lovitura de stat și a oferit sprijin guvernului nou instituit pentru încheierea armistițiului.

Lazăr Iliescu - S-a afirmat că Domnul Maniu ar fi acceptat inițial să conducă noul guvern,care urma să se instaureze după lovitura de stat,pentru ca în ultimul moment să revină asupra acestei hotărâri.De asemenea,s-a mai afirmat că Domnul Maniu ar fi pus în discuție o înțelegere inițială,care prevedea ca guvernul instaurat după lovitura de stat să fi un guvern politic,format din fruntașii opoziției ?

Corneliu Coposu - Amândouă afirmații sânt neadevărate.Domnul Maniu nu a acceptat,nici un moment,să conducă guvernul de încheiere a armistițiului,deși a fost insistent solicitat,în repetate rânduri,până în ultima clipa,atât de Majestatea Sa Regel Mihai,cât și de Generalul Constantin Sănătescu,de toți factorii de la Palatul Regal și de toate partidele politice participante la lovitura de stat și îndeosebi de Partidul Comunist Român.Domnia să a expus Majestății Sale Regele Mihai și conducătorilor partidelor politice cu care colabora,motivul temeinc care face imposibilă această sarcină,precum și părerea Domnie sale constantă că armistițiul este un act militar,care trebuie semnat de un guvern militar.Formula garantării guvernului de armistițiu de către cele patru partide constituite în B.N.D.,îi aparține Domnului Maniu.

Lazăr Iliescu - Puteți să enumerați persoanele principale participante la lovitura de stat de la 23 August 1944 ?

Corneliu Coposu - Este dificil și prezumțios să citezi nume și să stabilești indirect cote de participare la lovitura de stat.Aș putea cel mult să menționez persoanele pe care le-am întâlnit în diferite etape pregătitoare.Consider că aportul de căpetenie,care este în afară de orice discuție,revine Majestății Sale Regelui Mihai.Dintre fruntași Partidului Național Țărănesc care au jucat un rol de căpetenie,dând concurs nelimitat Domnului Președinte Iuliu Mnaiu,este cazul să enumerez numele Domnilor Ion Mihalache,Ghiță Popp,Ion Hudiță,Virgil Solomon,Aurel Lecuția,Ilie Lazăr,Mihai Popovici,Cezar Simionescu,Lucian Stănculescu,Nicolae Popescu-Zorica,Doctorul Nicolae Lupu,Aurel Dobrescu,Vasile Serdici,Victor Anca,Augustin Vișa,Corneliu Rodocea,Emil Ghilezan,Mihai Răutu,Liviu Vânătu,Ion Răchitan,Ieronim Stoichiță,Gheorghe Măcărescu,Gheorghe Zane,Nicolae Carandino,Ella Negruzzi,Șerban Ghica.De la Partidul Național Liberal,știu că au dat concurs Domnului Președinte C.I.C. Brătianu,Domnii Bebe Brătianu,Constantin Zamfirescu,Mihail Romniceanu,Ion Vîlsănescu .De la Partidul Social Democrat,Președintele Titel Petrescu a contat pe sprijinul efectiv al Domnilor Adrian Dimitriu,Ion Fluieraș, Constantin Jumanca,Ștefan Voitec,Șerban Voinea,Ion Schineanu.De la Partidul Comunist Român au luat parte la acțiune Domnii Lucrețiu Pătrășcanu,Petre Constantinescu-Iași,Emil Bodnăraș,Constantin Pârvulescu,Constantin Agiu,Ion Rupenian,Şmil Marcovici,Gheorghe Bâgu și Belu Zilber.Din Armată au avut un rol decisiv Generalii Constantin Sănătescu,Victor Dombrowski,Gheorghe Mihail,Gheorghe Potopeanu,Eftimie Ardeleanu,Ioan Boițeanu,Amiralul Alexandru Gheorghiu,Constantin Anton de la Jandarmerie,Emil Gheorghiu de la Aviație,apoi Coloneii Ștefan Niculescu,Valeriu Șelescu,Anton Marin din aviație,Mocanu Gheorghe de la Marina militară,Emilian Ionescu,Traian Udriski și Dumitru Dămăceanu care a avut un rol destul de important în reușita loviturii de stat.De la Ministerul de Externe Grigore Niculescu-Buzești,care așa cum v-am relatat a fost și coordonatorul activității și omul de legătură dintre Iuliu Mnaiu și Regele Mihai,între Palatul Regal și partidele politice,precum și intre Opoziția Unită și ofițerii din cadrul armatei angajați în pregătirea loviturii de stat.Domnul Niculescu-Buzești a fost ajutat de fidelii săi colaboratori curajoși Domnii Victor Rădulescu-Pogoneanu,Camil Demetrescu,Ion Oprișan,Florin Roiu,Paul Lăzărescu și de grupul de diplomații aflați în străinătate Alexandru Cretzeanu,Frederic Nanu,Nicolae Dianu,Brutus Coste,Citta Davilla,Gheorghe Duca,Alexandru Ghika,Neagu Djuvara,Emil Ciurea,Dimitrie Popescu.Desigur că o deosebită însemnătate a avut acțiunile inteprinse de Prințul Barbu Stirbey și Constantin Vișoianu la Cairo.De la Palatul Regal au participat la acțiune,în afară de adjutanții Regelui Mihai,prefectul Palatului Iorgu Ghica,directorul domeniilor Regale Dimitrie Negel,Ioan Mocsony-Stârcea,Mircea Ioaniţiu,Flori Bălănescu.Există în arhiva Ministerului de Externe ,un proiect întocmit în luna Octombrie 1944,pentru instituirea "Ordinului 23 August 1944" în care se află toate numele pe care le-am citat.În urma dizolvării Blocului Național Democratic,instituirea ordinului și decorarea participanților la lovitura de stat a fost amânată.

Lazăr Iliescu - Cum s-au desfășurat evenimentele,la Palatul Regal,în după-amiaza zilei de 23 August 1944 ?

Corneliu Coposu - Asupra celor întâmplate la Palatul Regal,eu nu aș putea face decât o relatare indirectă,consemnată în jurnalul meu,după o expunere amănunțită făcută de Domnul Grigore Niculescu-Buzești,oamenii prezenți la Palat au fost Generalul Constantin Sănătescu,Generalul Costică Niculescu,Generalul Aurel Aldea,Colonelul Emilian Ionescu,Ioan Mocsony-Stârcea,Iorgu Ghica,Mircea Ioanițiu.Cred de cuviință că cel mai bine ar fi să cereți lor un punct de vedere despre ceea ce sa întâmplat în după-amiaza zilei de 23 August la Paltul Regal.

Lazăr Iliescu - Cum ați aflat de arestarea Mareșalului Ion Antonescu ?

Corneliu Coposu - Imediat după arestarea Mareșalului Antonescu,în jurul orei 17:00 Domnul Grigore Niculescu-Buzești și Domnul General Constantin Sănătescu,l-au trimis pe Domnul Iorgu Ghica,prefectul Palatului Regal,la Domnul Iuliu Maniu la adresa pe care Domnia sa o comunicase Domnului Buzești,cu două ore înainte,atunci când Domnul Buzești a cerut aprobarea Domnului Iuliu Maniu pentru aplicarea celei de a doua soluție,adică arestarea Mareșalului Ion Antonescu și încheiere unui armistițiu cât mai repede,Domnul Ghica ia transmis pe scurt arestarea Mareșalului Antonescu și a lui Mihai Antonescu precum și demersurile făcute pentru imobilizarea șefilor executivi ai guvernului.Totodată a transmis consemnul general ca în așteptarea repercursiuni germanilor,pentru preîntâmpinarea cărora s-au luat măsuri,toți fruntași din B.N.D. sânt îndrumați să se ascundă,în timpul nopții,de preferință la adrese necunoscute,și să se prezinte în zorii zilei de 24 August la Palat,la primul Consiliu de Miniștri.Domnul Iorgu Ghica m-a întrebat că unde îi poate găsi pe Domnii Dinu Brătianu,Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu,pentru a le aduce la cunoștință situația.I-am răspuns că Domnul Dinu Brătianu a părăsit capitala,lăsând pe Domnul Bebe Brătianu ca reprezentatnt al său,până la reîntoarcerea sa a doua zi și că Domnii Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu vor putea fi găsiți la orele 20:00 în apartamentul Domnului Sabin Mănuilă din Bulevardul Schitul Măgureanu,unde conform înțelegerii prestabilite,au întâlnire cu Domnul Iuliu Maniu.În conformitate cu consemnul,Domnul Maniu,însoțit de mine,ne-am prezentat la Palatul Regal în dimineața zilei de 24 August în jurul orei 04:00.Acolo am aflat că în jurul orei 02:00 cei arestați au fost predați de Generalul Sănătescu,unei echipe conduse de Emil Bodnăraș,ca să-i ascundă,sub paza,iar Domnia sa,cum am aflat mai tărziu,i-a închis în locuința sa clandestină din Strada Vatra Luminoasă,de unde au fost apoi luați de sovietici.

Lazăr Iliescu - Care este după cunoștințele dumneavoastră,aportul adus grupurile înarmate ale populației,de gărzile patriotice și în general de civili,la lichidarea rezistenței germano-antonesciene din București și din țară ?

Corneliu Coposu - Nu am cunoștință de nici un aport concret,adus în zilele următoare loviturii,de către alte grupuri în afară de unitățile armatei noastre,a căror comportare eroică este demnă de o epopee.

Lazăr Iliescu - Ce importanță atribuiți loviturii de stat de la 23 August 1944 ?

Corneliu Coposu - Importanță capitală.Este un moment istoric al unui început de eră nouă,actul de naștere a unei epoci noi de democrație,care sperăm că va aduce libertatea de mult așteptată ,prosperitatea și independența neamului românesc.

Interviul luat la data de 20 August 1946

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare