Scrisoarea lui Antonescu către Constantin I.C. Brătianu - Martie 1941

În legătură cu memoriile dumneavoastră din data de 18 Decembrie 1940,14 și 21 Februarie 1941,în care expuneți cu vădită îngrijorare părerile ce le aveți cu privire la orientarea politică și economică a României alături de puterile Axei și în special față de Germania,am onoarea să vă dau un răspuns alăturat,menit a stabili aceeași punere la punct pe care o doriți,spre lămurirea complectă a orcărei neclarități.În repetate rânduri eu am definit categoric și precis punctul meu de vedere în toate problemele esențiale sesizate prin memoriile dumneavoastră,datorez acest nou răspuns grijei patriotice pe care îl nutriți pentru viitorul politic și economic ce ill purtați și sentimentelor de încredere și considerațiune de care sântem animați.Refelectand asupra propunerilor pe care le faceți,am de făcut câteva observații :

1 - Politică la două capete.Dumneavoastră propuneți ca România să adopte o politică la două capete între marile puteri.

a) - În general numai țările puternice pot face un joc la două capete între două sau mai multe puteri,căci numai țările puternice au destulă greutate ca să determine cumpăna balanței într-o parte sau alta.Din motive pe care le cunoașteți tot atât de bine ca și mine,România,nu din vina mea,nu este astăzi o țară puternică.Ea n-ar putea deci să adopte o politică pe care forțele slabe să nu o poată îndreptăți.

b) - Bună sau rea,o politică nu se poate judeca decât după rezultatele ei.Or,rezultatele politicii României din ultimi patru ani,cred că recunoașteți și dumneavoastră,Domnule Brătianu, sânt pierderea Basarabiei,a Bucovinei de Nord ,a Cadrilaterului și a unei jumătăți din Transilvania.

c) - Orientarea politicii noastre externe trebuie să fie precisă.Este,cred,de prisos să mai adaug că politica externă trebuie,în mod necesar,să țină seama de forțele în prezență.Or în partea de Sud-Est a Europei,aceste forțe nu sânt actualmente decât două și anume : Germania și Rusia.

Toate încercările făcute în trecut de guvernele noastre de a realiza o apropiere de Uniunea Sovietică au rămas infructuoase.Cu toată structura internă comunistă a Uniunii Sovietice,ei au îmbrățișat idealurile de expansiune politică țaristă și în parte au reușit să-și realizeze revendicările lor asupra teritoriilor pierdute la revoluția bolșevică,fară să aleagă mijloacele care le-au asigurat succesul.Exemplul satelor baltice,Estonia,Letonia și Lituania care și-au predat singuri soarta la începutul acestui război,în mâinile Uniunii Sovietice și care au sfârșit așa cum se știe.Zdrobirea militară a Franței a lipsit coaliția țărilor democratice de pionul militar cel mai valoros.Întregul continent până la frontiera Uniunii Sovietice este sub stăpânirea sau influența directă a puterilor Axei.Ce avem de ales ?Care este forța care ne poate garanta nouă nu numai față de pericolele viitoare ,dar care să poată ajuta efectiv România în treburile ei de refacere internă,militară și economică,pentru a se putea prezenta în condiții optime,din acest punct de vedere,la încheierea păcii?În situația în care se găsea Romania,la începutul lunii Septembrie 1940,când am luat conducerea statului,dumneavoastră știați prea bine că oricare altă politică decât una alături de puterile Axei ne-ar fi dus automat la o soarta asemănătoare cu aceea Poloniei.Am convingerea neclintită că orientarea actuală a politicii externe a României nu este numai sigură posibilă,dar este și singura care poate corespunde siguranței și aspirațiilor noastre îndreptățite.Ca chestiune de tactică,noul regim a părăsit procedeul bizantin nejust și păgubitor,de a juca la toate capetele,procedeu cu atât mai nesocotit,cu cât România este o țară mică și insuficient consolidată politic și economic.O țară,pentru a vea dreptul la respect,trebuie să-și definească clar atitudinea și să-și respecte cuvântul dat.Am hotărât definitiv cu cine vom merge înainte și vrem să mergem cinstit pe drumul ales.Mi-sa reproșat,nu pe ascuns ci pe față cu bun înțeles,că am aderat la Pactul Tripartit.Am făcut-o din instinct de prevedere și de conservare.De prevedere fiindcă aderase și Ungaria.În fața acestei situații am crezu că în cazul victoriei germane,Ungaria nu va mai putea ridica pretenții asupra teritoriilor romanești și nu va mai putea fi răsplătită pe spinarea noastră,iar în cazul unei înfrângeri a Germaniei suntem părtași cu Ungaria la aceleași răspunderi față de învingători.Am ami făcut-o și din spirit de conservare.În conjunctura de azi o țară mică precum Romania,amenințați din toate părțile,nu face ce vrea,ci ce poate.Cazul Iugoslaviei,care nu îi are ca dușmani și nici ca vecini pe ruși,este clar.

2 - Întărirea armatei și participarea la război.

Eu am înțeles să reconstitui în primul rând forțele de producție și rezistență ale țării,pentru a câștiga deocamdată în interior ceea ce am pierdut în teritoriu,ca populație și ca economie națională.Eu sper să repar rănile morale și să pregătesc țara în timpul cel mai scurt pentru a juca rolul ce i-se cuvine pe plan internațional.România nu poate renunța la drepturile ei milenare și nici neamul românesc nu poate renunța la dreptul lui la viață,oriunde s-ar afla.Aspirațiile noastre sânt mai cuprinzătoare azi de cum erau înțelese în România de ieri.Pentru îndeplinirea lor trebuie să ne pregătim,și ne pregătim nu stăm degeaba.De aceea,printre primele noastre griji este pregătirea armatei pentru a deveni o forță cât mai perfectă de război care să fie în stare să susțină efectiv politica revendicărilor noastre naționale.În această ordine de idei,recomandare dumneavoastră categorică de a nu angaja armata română în operațiunile militare alaturi de puterile Axei,oricare ar fi promisiunile ce ni s-ar face,are un caracter de exclusivitate inacceptabilă.Căci în felul acesta România nu ar participa efectiv în război pentru interesele Axei,ci pentru propriile sale interese.Până în prezent,de altfel,guvenul nu și-a luat nici un angajament de participarea României la război.Am încercat,mult reaspectate Domnule Brătianu,ca la afirmațiile din memoriile trimise de dumneavoastră să răspund,sprijinit pe texte și pe date ce se pot verifica ușor.Am arătat situația reală a politici romanești și am arătat că orientarea precisă a politicii noastre externe este alături de puterile Axei,nu este numai singura variantă posibilă în împrejurările actuale,dar este și singura care corespunde intereselor noastre vitale și aspirațiunilor noastre naționale.Ea nu este o atitudine de circumstanță și de oportunism,ci o atitudine dreaptă și clară ,impusă de interesele superioare și permanente ale țării.Nu este o politica de oportunism,fiindcă atât spațiul dunărean,în care trăim,se leagă permanent,strâns și armonios de Germania,dar și fiindcă vecinătatea slavă dublată astăzi de amenințarea anarhică,constituie permanent un pericol și un dușman comun de care nu ne-am putut,nu ne putem și nu ne vom putea apară niciodată singuri,decât ajutați de țara care are permanent aceleași interese și aceleași riscuri ca și noi.Pornind de la aceste stări care nu pot nega,am înțeles să tragem toate consecințele ce se impun din această orientare politică.Era evident că și o colaborare strânsă cu Germania ni se impune,fiindcă politică fară interes nu face nimeni,mai ales astăzi.Mă străduiesc ca din această colaborare să tragem foloase reale.Fiind izolați și cu posibilități proprii atât de reduse,în ce privește unele materii prime,cât și mijloacele de exploatare,nu avem de ales și nici de ezitat.Guvernul a luat,cred,toate măsurile de aigurare ca infiltrația economică străină de care vă temeți atât de mult să nu treacă peste limitele îngăduite de interesele noastre bine cumpănite.Situația cere fară îndoială vigilență în fiecare oră,dar ea nu constituie nicidecum un prilej de îngrijorare.Fiind personal independent de orice influențe și interese particulare,veghez în permanență,cel puțin tot atât ca oricare altul,pentru apărarea intereselor neamului românesc.Am dat,cred,suficiente dovezi în această privință și în trecutul meu și în guvernarea mea.Istoria mă vă judeca.Stau în fața ei cu fruntea în sus și aștept să mă judece și pe mine,ca și pe alții.În concluzie repet,Domnule Brătianu,că am făcut tot ceea ce omenește a fost posibil că să salvez România și pe plan politic și pe plan economic.Am luat toate masurile că să-i întăresc forțele.Și nu se poate înfăptui această mare obligație națională,tot așa de scumpă mie că și dumneavoastră,decât prin acordurile economice cu Germania,acorduri pe care le-am găsit și pe care am căutat să le îmbunătățesc.Dacă dumneavoastră sau altcineva aveți altă soluție,practică,imediată și sigură și în această privință sânt gata să o accept.Am obținut,cât se poate obține în împrejurările actuale,toate asigurările că drepturile noastre istorice vor fi satisfăcute și că "eforturile noastre și loialitatea noastră vor fi satisfăcute."Dacă însă credeți,atât dumneavoastră cât și Domnul Maniu că puteți face ceva mai mult,luați-vă,vă rog,răspunderea publică.Sânt gata să vă cedez puterea statului.Recunosc că se fac și greșeli.Dar nu uitați că partidul dumneavoastră are în spate un sistem bancar,economic și politic organizat de zeci de ani și totuși a făcut greșeli.Eu nu am nimic.Am avut,când am răsturnat regimul,un singur om alături de mine.Este Domnul Mihai Antonescu.Cu el mă zbat,zi și noapte,să facem față celor mai grele probleme.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare