Scrisoarea lui Nicolae Titulescu către Generalul Antonescu

Scumpe Antonescu

De când nu ne-am mai văzut,viața mea a fost un adevărat chin,astfel încât prezenta scrisoare e mai mult un strigăt de durere pe care legăturile noastre de prietenie mă fac să ți-le adresez.Dacă ai cunoaște realitatea,nu poveștile,ai vedea cât de mult am suferit,dat fiind mai ales că unul din nepoții mei a găsit cu cale să ia cauza adeversă mie,în mână,atunci când de numeroși ani nu ne mai vorbeam.Iar,când timp de 20 de ani la rând munca la care te-ai consacrat,sacrificând cea mai lucrativă carieră,a fost apărarea intereselor Statului,nu poți să nu resimți că apărarea intereselor personale nu mai poate constitui un aliment sufletesc suficient.De aceea,fară să simt nici o umilință,mă adresez Dumitale,că să-ți cer conducerea unei Legațiuni puțin importantă și îndepărtată,că să mă uite oricine unde sânt.De pildă,aș primi azi și Legațiunea din Berna,și pe cea din Lisabona,dar mai ales una din America de Sud,ca cea de la Buenos Aires.Știu că ai suprimat Legațiunea din Rio de Janeiro,dandui același diriguitor ca cel al Legației din Argentina.Să-mi fie permis să-ți spun independent de chestiunea personală despre care-ți scriu,România trebuie să-și aibă reprezentanța ei în fiecare din aceste State,gelozia lor bine cunoscută poate afecta mult interesele noastre atât de mult rănite de greșelile trecutului. Dacă ar fi vorba de o Legațiune din America de Sud,țin să adaug că,climatul de la Rio de Janeiro nu convine sănătății mele pe când cele din Argentina,da.Nu-ți poți închipui cât m-am frământat că să știu dacă pot să-ți scriu o scrisoare de felul acesta sau nu.Ceea ce m-a determinat în sens afirmativ,e un raționament simplu :

a) Întâi că scrisoare era adresată unui prieten ca Dumneata,care m-a cunoscut ani de zile.
b)Ce fac de fapt scriindu-ți această scrisoare?Îmi pun serviciile mele la dispoziția Statului Român și a conducătorului lui,fară nici o pretenție trasă din funcțiile înalte pe care le-am ocupat în trecut.

În fond,eu îmi ofer munca mea colectivității române în condiții de modestie.De ce mi-ar fi rușine să-ți scriu altfel?Și-mi vei face cinstea să crezi că unui alt Șef de Stat nu i-aș fi adresat o scrisoare ca prezenta.Pricep politica externă pe care o duci ca o consecință a grelei moșteniri ce-ai fost obligat s-o accepți.Mi-ar face placere să lucrez cu Dumneata,chiar într-o capacitate restrânsă,așa cum lucram pe vremuri cu Vintilă Brătianu.Doi români care se iubeau între ei și își iubeau deopotrivă Țara.Inutil să-ți spun că te rog să consideri această scrisoare ca strict confidențială.Dacă crezi că poți să dai un răspuns afirmativ,ți-ași rămâne dator dacă mi-ai telefona la Cannes,Hotel Carlton.Rog primește,scumpe Antonescu,cele mai bune sentimente ale mele de afectuoasă prietenie.

Nicolae Titulescu 23 Octombrie 1940

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare