Relatările din ziua execuției Mareșalului Ion Antonescu - Penitenciarul Jilava 1 Iunie 1946

Relatare făcută de Mircea Herescu locotenent de jandarmi, comandantul unităţii care asigura paza Penitenciarului Jilava.

La închisoarea Jilava unde se aflau cei patru condamnaţi la execuţie capitală prin sentinţa Tribunalului poporului, a fost instituită o gardă la care au participat unităţi din Regimentul de jandarmi Bucureşti. Acestea se rulau din 24 de ore în 24 de ore, iar în seara zilei de 31 Mai 1946 subsemnatul am fost solicitat să mă duc la închisoarea Jilava unde se găsea Compania mea comandată de către locotenentul Petrescu, locţiitorul politic. Ordinul mi-a fost transmis de către Comandamentul regimentului. M-am deplasat la Jilava, şi acolo am luat legătura cu locotentul Petrescu pe care l-am informat că primisem ordin să stau în noaptea respectivă, urmând ca a doua zi să se desfăşoare un evenimet despre care nu mi s-a spus. Am ajuns la Jilava unde se găseau deţinuţii Mareşalul Antonescu împreună cu profesorul Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi cu generalul Constantin Piki Vasiliu, precum şi Generalul Constanti Pantazi şi Radu Lecca. Locotentul Petrescu m-a condus la camerele unde se găseau deţinuţii respectivi. Era târziu, noapte, ei dormeau, aceste încăperi aflându-se în debleul închisorii, deci era la un nivel situat sub nivelul curţii. A doua zi dimineţa când m-am sculat, m-am dus în curtea respectivă în care se găseau Mareşalul Antonescu şi ceilalţi. I-am salutat. Mi s-a răspuns cu politeţe. Trecând pe lângă profesorul Mihai Antonescu care lucra, l-am văzut având nişte hârtii. L-am întrebat: "Domnule profesor, ce lucraţi?" şi mi-a spus lucrează la o reformă a învăţământului. Generalul Piki Vasiliu care mă cunoştea, de asemenea mi-a răspuns cu amabilitate la salut. M-am prezentat şi mareşalului Antonescu, după care, împreună cu locotentul Petrescu, locţiitorul politic care m-a însoţit, am ieşit din zona respectivă şi m-am prezentat la colonelul Pristavu, comandantul închisorii. El m-a informat că în după amiaza zilei respective, adică de 1 iunie, după masă, va avea loc executarea celor condamnţi la pedeapsa capitală. Între timp, pe la ora 10:00 dimineaţa, a venit Avram Bunaciu care era secretar general al Ministerului de Interne împreună cu un inspector - am aflat că se chema Gavrilovici - şi care au convenit cu comandantul închisorii, cu colonelul Pristavu, ca la ora 10:00 cei patru condamnaţi să aibă un vorbitor. Condamnaţii au fost solicitaţi să dea inspectorului Gavrilovici numerele de telefon ale persoanelor cu care vor să vorbească. După un timp a venit soţia mareşalului, îmi amintesc îmbrăcată în negru, cu păr alb, şi a întrat într-o gheretă unde a fost adus şi mareşalul, în care au discutat. Aş vrea să menţionez că pe drum de la locul unde se găseau camerele, unde se găseau dânşii închişi şi până la ghereta unde se organizase acest vorbitor, pe drum un jandarm din garda de pază, din unitatea de pază, a venit în întâmpinarea mareşalului cu un buchet de trandafiri pe care i l-a dat mareşalului, iar dânsul la dat soţiei. Între timp, a sosit soţia profesorului Gheorghe Alexianu cu cei doi copii. De asemenea, a sosit fratele profesorului Mihai Antonescu care era ofiţer de marină, în uniforma de ofiţer de marină. La generalul Constantin Vasiliu a venit soţia şi fiul. Menţionez că am aflat că Mareşalul Antonescu şi cu soţia au purtat conversaţia în limba franceză. Era prezent şi acest inspector de poliţie Gavrilovici. După aproximativ o oră, familiile s-au retras şi condamnaţii au fost readuşi în încăperile din închisoare. Tot timpul au fost cu escortă, iar la convorbiri am precizat că a fost prezent inspectorul Gavrilovici. Apoi Avram Bunaciu ne-a comunicat că după masă va avea loc execuţia şi a dat dispoziţie comandantului închisorii, colonelul Pristavu, ca să pregătească şi stâlpii unde urma să fie aşazaţi condamnaţii. A fost servită masa de prânz, după care fiecare s-a retras în celula sa.. nu era o celulă propriu-zisă, era o cameră cu paturi de cazarmă, pat de fier cu saltele, cu pături, şi pe jos pardoseala era de cărămidă roşie. Între timp a venit a venit preotul de la mânăstirea Jilava , a venit preotul ca să-i împartăşească. Nu cunosc cine a fost împărtăşit, dar o scenă care s-a petrecut cert, aşa cum relatez, este că preotul, adresându-se lui Mihai Antonescu ca să accepte împărtăşania, el a refuzat, şi în dialogul dintre ei preotul era insistent şi spunea: "Nu refuzaţi, domnule profesor, nu refuzaţi sfânta împărtăşanie." La care Mihai Antonescu a spus: "Părinte, nu mă împărtăşesc..." Atâta tot! Nu cunosc un eventual dialog care s-a purtat cu ceilalţi în momentul când s-au împărtăşit, nu cunosc acest lucru. S-au montat stâlpii. şi după masă pe la ora 17:00 au fost aduşi toţi patru escortaţi de către ostaşii jandarmi din companie. Între timp a sosit procurorul Vasiliu, medicul legist şi o unitate de gardieni publici în uniforme maronii. Nu erau tineri, erau în vârstă, înarmaţi cu arme Mannlicher, arma militară de infanterie, în total 28, probabil socotit câte şapte pentru fiecare condamnat, pentru fiecare ţintă...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Mareşalului Ion Antonescu

Postări populare